Laptele matern în comparație cu laptele de capră

capra 2Laptele de capră este foarte des utilizat drept o alternativă a laptelui matern. La momentul actual medicii susțin că e mai bine de a hrăni copilul cu lapte praf adaptat pentru copii, dar dacă mama nu are posibilitate atunci laptele de capră trebuie diluat cu apă, astfel încît  grăsimile să nu depășească 2 %.

Componența laptelui de capră este asemănătoare cu  componența laptelui de vacă (ingredientele de bază: proteine, lipide, glucide (vezi tabel)), dar se deosebesc enorm de componența laptelui matern.

În laptele de capră comparativ cu laptele matern se conțin mult mai multe proteine, mai puțin grăsimi și glucide. Acesta este un produs bun pentru copiii mai mare de un an, dar nu pentru mai mici, deoarece bebelușii nu au suficienți fermenți pentru a digera, calitativ,  acest tip de hrană. Laptele matern conține un ferment specific, lipaza, destinat fermentării grăsimilor, pe cînd laptele de capră, nu dispune de așa ceva.

 

 

 

 

 

 

 

 

La rîndul lor, laptele de vacă și cel de capră (chiar dacă după componentele lor de bază se aseamănă) se deosebesc prin modul lor de “comportament” în stomacul uman.

Astfel, laptele de capră, atunci cînd este digerat formează în stomac un cheag moale, pe care organismul îl prelucrează mult mai ușor în comparație cu laptele  de vacă (cheagul este mult mai dens și mai greu de digerat).

Pentru sugar cheagul format în urma consumului de lapte de capră este asemănător cu cheagul format  la digestia  laptelui matern.
Un alt criteriu de comparație sunt bilele de grăsime din lapte. Astfel, în laptele de capră bilele de grăsime sunt mici și sunt mai aproape de laptele matern, comparativ cu cel de vacă, la care bilele de grăsime sunt mult mai mari și sistemul digestiv al copilului are nevoie de efort suplimentar pentru a le digera.

O altă caracteristică interesantă a laptelui de capră este faptul că el conține triglicerine – acestea sunt niște grăsimi ce au capacitatea de a se absorbi, direct din intestin în sînge (evitînd vasele limfatice) fără  implicarea bilei. Acest lapte conține mult beta- casein,  ceea ce-l apropie și mai mult de laptele matern.

Laptele de capră reprezintă un produs foarte valoros prin faptul că are următoarele proprietăți:

– întărește sistemul imunitar;

– contribuie la tratarea bolilor ce țin de demineralizarea țesutului osos;

– tratamentul  bolilor sistemului digestiv (poate fi inclus în dieta oamenilor ce suferă de aciditate sporită din stomac, de ulcer gastric – laptele conține lizozim, enzimă care favorizează regenerarea țesuturilor, colite, enterite, dezechilibru al microflorei intestinale);

– pierderea vederii;

– boli ale pielii;

– boli ale articulațiilor;

– epilepsie;

– profilaxia reacțiilor alergice;

– contribuie la restabilirea organismului după stresuri și eforturi fizice.

Laptele de capră, ne cătînd la plusurile enumerate mai sus, totuși, nu-i face concurență laptelui matern. Cantitatea de săruri minerale, vitamine, microelemente din laptele de capră diferă semnificativ cu cea din laptele uman.

Laptele de capră este mai puțin bogat în fier comparativ cu laptele de mamă. Dar fierul din laptele de capră se asimilează mult mai bine (30%) decît fierul din laptele de vacă (10 %), dar nici unul dintre ele nu ating nivelul de asimilare din laptele matern (50%).

Astfel, dacă hrăniți copilul numai cu lapte de capră riscați ca copilul să facă anemie.

Laptele de capră conține : calciu, fosfor, cobalt, fier, vitamine B1, B2, C. Toate acestea sunt prezente într-o formă ușor de digerabilă. Unele vitamine  sunt în doze mult mici mici decît cele necesare copilului.  Cum ar fi: Vitamina B12 , acid folic.

Acest produs, conține de 6 ori mai mult cobalt decît laptele de vacă. Cobaltul reprezintă un componenent de bază al vitaminei B12- vitamina care reglează formarea sîngelui și procesele metabolice din organism.

După cum am menționat mai sus, cantitatea de acid folic din laptele de capră este nesemnificativă, dar importanța acestui component este vitală pentru copil, deoarece acidul folic, participă la formarea sîngelui.  Astfel, dacă copilul este hrănit NUMAI cu lapte de capră, atunci el va face anemie datorată deficienței acidului folic, care decurge mult mai greu decît anemia de fier. ‎
Anemia provocată de deficiența de acid folic este condiționată nu numai de cantitățile mici de acid folic, dar și de  efectul toxic al  acidului caproic (C5H11COOH), acidului caprilic (C8H16O2).
Acești acizi  se conțin în laptele de capră în doze mari și au efect toxic asupra organismului în dezvoltare (în special pentru copiii mai mici de 1 an).
În laptele de capră cantitatea de lactoză este mai mică decît în laptele de vacă sau cel de mamă, din acest motiv el este mai potrivit pentru cei ce au deficit de ferment – lactază.

Componența chimică a laptelui de capră nu este constantă. Ea depinde, de hrana animalului, perioadă, rasă, de sănătatea animalului, condiții de întreținere, etc.

Laptele de capră este mai bogat în proteine, grăsimi, calciu, acid linoleic, în comparație cu laptele de vacă, dar conține puțin caroten.

Aminoacizii din laptele de capră sunt mai aproape de aminoacizii din laptele matern, dar  catena caseinei din laptele de capră este mai mare decît cea din laptele matern.
Dacă mama nu are lapte, atunci laptele de capră poate fi o alternativă, mai ales dacă  copilul este alergic la lapte de vacă.  Dar pînă la vîrsta de 2 ani, laptele de capră nediluat nu este recomandat copiilor, deoarece el conține foarte multe săruri (de 4 ori mai mult decît în laptele matern) și riscați să supraîncărcați sistemul excretor (în particular rinichii) și sistemul digestiv al copilului.

În plus, laptele de capră poate să aibă un miros specific, dar dacă animalul este întreținut în curățenie și bine spălat înainte de mulsoare, acest miros poate să dispară complet.

Altă caracteristică interesantă a laptelui de capră este faptul că grăsimile nu se ridică la suprafață, similar cu laptele matern și cel de vacă ci rămîn dispersate în tot volumul.

Laptele de capră are  o componență unicală. Varietatea elementelor din acest produs se datorează faptului că caprele sunt foarte “alintate” la mîncare.  Ele aleg plantele sau părți ale plantei care au cel mai  bogat conținut de substanțe nutritive, în așa fel îmbogățesc laptele cu vitamine și minerale valoroase.

Totuși, atunci cînd apreciem, calitatea unui produs alimentar, destinat hrănirii sugacilor, este important să nu uităm că etalon este  – laptele matern.

Astfel, chiar dacă în laptele de capră se conține o cantitate mare de vitamine, vom lua în considerație faptul că copiii papă lapte fiert, în care vitaminele au fost distruse termic.

La fel, cantitatea sporită de săruri minerale, nu reprezintă un punct forte al acestui lapte. Pentru a face ca laptele să fie similar cu laptele matern, după concentrația de săruri, trebuie să diluăm laptele în raport de 1:4 (1 parte de lapte și 4 de apă) pentru ca să nu forțăm rinichii copilului. În astfel, de raport, valoarea nutritivă a laptelui de capră scade enorm, desigur acest produs, nici pe departe nu va corespunde necesităților copilului. Astfel, diluînd în așa fel laptele,  el își va pierde calitățile mult lăudate.

În literatură putem găsi situații cînd copii cu vîrsta de 7 luni – 3 ani  au fost hrăniți, cu succes, cu lapte de capră. Dar,trebuie, să remarcăm faptul că ei  consumau zilnica 200-400 ml de lapte de capră, iar pe lîngă aceasta se alimentau cu fructe, legume, terciuri, carne. Desigur, în așa condiții, efectele negative ale laptelui de capră se reduc practic la zero.

Atunci cînd organizăm meniul copilului, este important să menținem echilibrul dintre calciu și fosfor. Nerespectarea raportului dintre aceste două componente minerale (în special cînd se mărește doza de calciu) duce la tulburarea procesului de absorbție a lor, ceea ce generează alte probleme de sănătate.

Raportul cel mai optimal pentru sugari calciu:fosfor este de 2:1.

În laptele de capră raportul este 1,2-1,3 : 1.

În laptele de vacă  raportul este 1,6:1.

Totuși, cînd poate să bea copilul lapte de capră ?

Laptele de capră este recomandat pentru copiii de vîrstă preșcolară, deoarece la această etapă de dezvoltare elementele ce lipsesc din lapte, pot fi compensate prin alte bucate.

În plus, la momentul actual, pe piață au apărut lapte adaptat pentru bebeluși cu formula pe bază de lapte de capră.  Componența acestui lapte este echilibrată (atît vitaminele cît și mineralele) conform necesităților bebelușului în creștere.  Astfel, părinții vor putea să încerce avantajele laptelui de capră.

Poftă mare 🙂 !

Citește mai mult : Laptele matern în comparație cu laptele de vacă

Laptele matern în comparație cu laptele de vacă

O dată cu nașterea bebelușului glandele mamare, încep, să producă hrană pentru puișor.

Laptele matern reprezintă cea mai bună hrană pentru bebeluș, deoarece el este adaptat maxim la necesitățile unui anumit copilul, de o anumită vîrstă și la oră concretă.

Dar din păcate, nu întotdeauna mama poate să alăpteze și apare problema: cu ce voi hrăni copilașul ?

Bunicile nostre în astfel de situații hrăneau copiii fie cu lapte de vacă, fie cu lapte de capră, pe care îl diluau cu apă, (raportul depinde de vîrstă: la început se amesteca 1 parte de lapte și 2 de apă, crescînd treptat, o dată cu creșterea copilului, partea laptelui ).

Cît de corect este acest raport, nu pot să spun, cred că mai bine de consultat medicul.

Eu personal am fost hrănită cu lapte de vacă, diluat cu apă, în raport 1:2 (o parte de lapte și 2 de apă) de la vîrsta de 3 luni. Mămica mea zice că suportam laptele de vacă  foarte bine și creșteam fără probleme.
Sincer să spun, nu am motive să nu cred, căci fiind mică, eram un copil cu obraji rumeni și bolile NU se țineau de mine.

Altă problemă este că, la momentul actual, “relația” omenirii cu laptele de vacă se “strică”. Adică, dacă cu 20 ani în urmă copiii suportau mai ușor acest tip de mîncare, atunci la ziua de zi, spun medicii, sunt mult mai mulți  bebeluși care au alergie  la acest produs.

Astfel, rețetele bunicilor s-ar putea să nu mai fie  valabile și pentru nepoței. Dar dat fiind faptul că totul este individual, fiecare mămică (împreună cu medicul) decide cum va fi mai corect și mai sănătos pentru copil.

Pentru a vă ajuta în luarea deciziei în continuare prezentăm tabele unde comparăm componența laptelui matern cu cea a laptelui de vacă.

 

 

 

 

 

 

 

 

În laptele matern cantitatea de aminoacizi este mai mică decît în laptele de vacă. Doar că în laptele uman, raportul dintre aceste componente este mult mai adecvat pentru nevoile copilului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Laptele de vacă, ca și cel uman, nu are o componență stabilă. Ea depinde, mult, de cum este hrănit animalul, în ce condiții este întreținut cît și modalitatea de colectare a laptelui. După ce laptele de vacă a fost muls,el timp de cîteva minute are efect bactericid, dar totuși nu este recomandat de a da copiilor lapte crud, din cauza riscului de a nu contamina paraziți sau infecții.

Mai bine fierbeți laptele înainte de a-l  da copilului.

Vă doresc sănătate și poftă mare la mîncare 🙂 !

Citește mai mult: Componența laptelui matern

Laptele matern în comparație cu  laptele de capră

Laptele matern – tipuri

Hrănitul la sîn și dezvoltarea intelectuală a copilului

Laptele matern și sănătatea copilului

Culoarea, gustul și mirosul laptelui matern

Producerea laptelui matern

Cînd alăptarea este interzisă

Contrainalăptarea interzisădicațiile ce se referă la alăptare pot fi legate atît de sănătatea mamei cît și cea a copilului.

Pot fi permanente sau temporare, astfel după cum urmează:

 

 

 

 

Contraindicații pentru alăptare, din partea copilului

– probleme cu circulația sanguina a creierului ;

– risc de hemoragie cerebrală;

– copil născut prematur, căruia îi lipsesc reflexele de bază caracteristice unui nou născut sănătos (reflexul de sugere și de înghițire);

– probleme grave ale sistemului respirator și ale activității cardiace;

– anomalii ale scheletului, înnăscute: buza de iepure, gură de lup;

– boli înnăscute ale metabolismului, în așa caz se administrează hrană specială: ex. Fenilcetonuria.

Contraindicații pentru alăptare, din partea mamei

– insuficiență renală și boli grave ale rinichilor;

– boala bazedov;

– mama are HIV;

– mama suferă de hepatita C;

– mama este dependentă de diferite substanțe narcotice: alcool, droguri;

– boli psihice, la faza acută;

– vicii cardiace;

– vicii ale sistemului respirator;

– boli ale sîngelui;

– cancer;

– primele zile după cezariană;

– primirea medicamentelor puternice, care nu sunt compatibile cu alăptatul;

– forme grele ale depresiei postnatale, însoțite de alte dereglări psihice.

În această perioadă mama nu poate hrăni bebelușului corect, nu e capabilă  să-și controleze emoțiile și sentimentele, să acorde atenția necesară copilului, să urmărească procesul corect de hrănire, din acest motiv, pentru binele copilului și al mamei alăptarea se suspendează.


Uneori mama se îmbolnăvește de boli, pe parcursul cărora alăptarea se întrerupe sau se continuă cu atenție și sub supravegherea medicului:

– Tifosul exantematic

Cu anumite condiții specificate de medic alăptarea poate fi menținută.

– Antrax  – Alăptarea este interzisă.

– Angina

Pe parcursul acestei boli, alăptarea poate fi menținută, dar este obligatoriu ca mama să poarte mască pe față atunci cînd alăptează, sau mama poate stoarce laptele pentru a-l da copilului, astfel minimizînd contactul cu acesta. În perioada dintre alăptări mama trebuie să fie izolată de bebeluș.

– Tetanos – Alăptarea este interzisă.

– Forme grele de mastită

Alăptatul este contraindicat numai în forme grele de mastită, în formele ușoare hrănitul la sîn este chiar recomandat.

– Variola

Alăptarea se suspendează temporar, pentru a menține lactația, stoarceți laptele.

– Tuberculoza, în forma activă , la mamă.

În aceste cazuri, alăptarea se suspendează. Copilul este vaccinat de urgență și este izolat de mamă minim 2 luni.

– Rujeola (pojar) și varicela

Alăptarea poate fi menținută numai cu condiția că copilului i se va administra gama globuline.

Factori ce face alăptarea mai dificilă

– Copilul suferă de defecte ale scheletului: buză de iepure și gură de lup.

– Copilul are mandibula neproporțională cu maxila.
Ea este sau prea mare sau prea mică, ceea ce face suptul imposibil. În astfel de situații copilul este hrănit fie din linguriță fie prin sondă cu lapte matern stors.  Tipuri de pompe pentru sîni    , Cum  pompăm manual laptele matern

– Copilul are fren scurt al limbii ce împiedică suptul constructiv.

– Rinita și căile nazale înfundate, copilul nu poate să mănînce pentru respirația este dificilă.

– Candidoza mucoaselor bucale.

– Stomatita.

– Intoleranța laptelui matern – galactozemie.

Să hrănești copilul la sîn reprezintă o adevărată bucurie și este unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care îl poate face mama pentru copilul său. dar mai întîi de toate, orice mamă trebuie să se asigure că alăptarea va aduce copilului numai bine, numai sănătate și  nu prezintă nici un pericol pentru  micuț.

Alimentația femeilor care alăptează

“Trebuie să mănînci pentru doi !”, “Dacă nu vei mînca- nu vei avea lapte”, “Mănîncă și iar mănîncă ” … aceste sfaturi, le aude mama care alăptează, adesea, de la bunici de la propriile mame, rude.  Dar are mama nevoie de o porție dublă de hrană în timp ce alăptează ? Cum trebuie să fie alimentația unei femei ce hrănește la sîn ? În continuare vom vorbi despre aceasta…

 

Ce trebuie să mănînci ?

– Carne sau pește – în fiecare zi.
Modul de pregătire: coare, fierbere, înnăbușire. Carnea nu va fi grasă. Puteți mînca cîte oleacă de carne pasăre.

– Brînzeturi, cașcaval;

– Chefirul și iaurturi – nu mai mult de 600-800 ml pe zi.

–  Laptele de vacă poate fi consumat în doze mici (în cantități mari poate provoca alergii bebelușului) – nu mai mult de 200 ml pe zi; Grăsimea recomandată este de 1 %.

– Fructe ;

– Legume (fie crude, coapte sau fierte, evitați prăjirea);

– Ouă;

– Uleiuri;

– Unt;

– Sucuri, ceaiuri, de dorit verde, compoturi, apă plată;

– Pîine și paste;

– Terciuri;

– Biscuiți.

Cel mai optimal este ca mama să mănînce des, dar cîte puțin.
Dacă mama suferă de alergii, sau disfuncții ale sistemului digestiv, este bine să notăm tot ceea ce mîncăm .În așa fel mai ușor va fi să urmărim dacă copilașul are alergie la careva produs. Alimentele noi le vom introduce cîte puțin, în doze mici.

Astfel, dacă copilul, timp de 3 zile, după ce am mîncat un aliment nou, nu are alergie și nu-l doare burtica, atunci putem conchide că acest produs este tolerat de odoraș. Și din contra, dacă copilașului îi apar pete, puncte pe corp, scaunul este dereglat, bebelușul este iritat atunci mama trebuie să renunțe la produsele pe care le-a mîncat în ultimele 3 zile.

Ce limităm ?

– Alcool

Este un răspuns clar la întrebarea : Cît alcool poate mama să consume în timp ce alăptează pentru anu dăuna copilului ? Răspuns – nimic.

– Laptele și laptele condensat pot să provoace copilului intoleranță alimentară, ce se manifestă prin : alergii, dureri în burtică, iritații în zona scutecului. Mai bine consumați chefir sau iaurturi.

– Crenvurștii și salamurile nu se consideră carne. Încercați să vă deziceți de ele. Puteți consuma astfel de produse maxim  1-2 ori pe săptămînă, nu mai des.

– Introduceți fructele și legumele în alimentația dumneavoastră, treptat, pentru a urmări dacă are copilul sau nu alergie la ceea ce consumați. La fel, reacții nedorite poate avea copilul, dacă mama consumă prea mult dulce.

Ce nu e recomandă de a mînca ?

– Brînzica glazurată;

– Frigărui și orice altă mîncare pregătită în așa fel ;

– Salamuri afumate;

– Conserve și murături;

– Hreanul ,muștarul;

– Cipsuri;

– Cafeaua și băuturile carbogazoase;

– Tort cu multă cremă și cacao;

– Untura, slănina, carnea prea grasă,

– Maioneza;

– Cartofii fri;

– Delicatese din pește;

– Orice alte produse cu un conținut ridicat de coloranți și conservanți;

-Alcoolul și fumatul;

– Ciocolată (risc de alergie);

– Citricele, căpșunile, zmeura, fructele exotice: mango, avocado, kiwi, etc., sunt niște fructe care pot provoca copilului alergii, mai ales dacă mama este alergică.

– Nucile, zahărul, mierea, ouăle – pot prova alergii copilului.

Vreau să remarc, că îi timpul alăptării un factor foarte important este liniștea mamei . Perioada de adaptare este destul de dificilă atît pentru mamă cît și pentru copil.  Adesea, pînă la vîrsta de 3 luni, mamele se confruntă cu faptul că copilașul are sistemul digestiv imatur, bebelușul are scaun instabil, colici, iar mama are parte de nopți nedormite și o grămadă de emoții care influențează negativ asupra mititelului.

În astfel de situații, consultați, pentru orice eventualitate specialiștii, dar nu neglijați și “glasul inimii”, căci instinctul matern, rareori cînd greșește.

Haine pentru mamici care alăptează , cum alegem ?

Perioada cînd mama hrănește la sîn este plină de momente frumoase, dar și de responsabilități. Pentru a face ca tot acest timp să treacă cît mai lin și să lase cît mai multe amintiri plăcute e bine ca mama să aibă în garderoba sa haine, comode, adaptate alăptării.

Cum să alegem hainele, la ce să atragem atenția,  despre acesta vom vorbi mai jos.

1) Hainele trebuie să fie de calitate și comode.

2) Haina trebuie să permită să hrăniți copilul, în mod discret, și în public.

3) Sunt preferate hainele din țesături naturale.

4) Atenție la culori. Piața este inundată cu haine, care nu corespund normelor standard. Pot fi colorate cu substanțe toxice, care se iau pe piele, provocînd alergii și intoxicații, etc.  Astfel, dacă vă pare ceva suspect, mai bine renunțați decît să puneți în pericol sănătatea voastră și a bebelușului.

5) Aveți grijă ca ceea ce îmbrăcați să nu strîngă pieptul, în caz contrar vă puteți alege cu blocarea canalelor lactofore și alte probleme.

Multe mame, se jenează să hrănească copilul în public, din motive evidente, desigur, dar anume, aici hainele pentru alăptare ne vin în ajutor. Astfel, atunci cînd ieșiți cu copilul la plimbare, în schimbul biberonului îi puteți propune sînul, în mod discret. În așa mod, minimizați riscul că odorașul  va renunța la sîn din cauză că bea lăptic din sticluță.

La momentul actual varietatea hainelor pentru mămicile care alăptează e foarte mare, în dependență de sezon, gust, preț.
Fiecare model, are un mic secret: haina dispune de un strat extern care se fixează în așa fel încît să sînul să fie accesibil  pentru copilașul flămînd, iar cei din jur să nu observe dacă piciu doarme, papă, sau se alintă în brațele mamei.

Hainele pentru alăptare au cîteva forme principale:

 

 

1)  Un strat al hainei  care poate fi ridicat, iar al doilea strat al hainei are tăieturi pentru a hrăni copilul.

Acest tip este utilizat adesea la maiouri, pulovere, este ușor de utilizat dacă hrăniți copilul în sling, rucsac. Adesea aceste modele permit  ca  mama să acopere și fața copilașului care poate să adoarmă în liniște.

 

 

 

 

 

 

 

2) Haina de tip plic

Acest  tip este cel mai popular și unul dintre cele mai frumoase modele.  Bluza sau rochia are aspect obișnuit, faptul că haina este speciliazată este foarte greu de depistat.

 

 

 

 

 

 

3) Haina cu acces lateral

Se utilizează, mai des, pentru hainele pentru alăptare care sunt cofecționate din material gros, rochii din tricotaj, pulovere groase, malete, etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

4)  Haine care permit accesul copilului datorită fermuarelor, șireturilor, nasturilor,etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

5) “Bolero”
Aceste bluzițe sunt foarte elegate și arată bine.

Purtați haine frumoase și primiți plăcere de la alăptare, căci  meritați tot ce este mai bun !

Apărători pentru sîni

Utilizarea apărătorilor pentru sîni  reprezintă, încă o temă de discuție.

Unii specialiști nu recomandă  să le folosim, argumentînd poziția lor prin faptul că copilul, datorită instinctului său de supt, poate suge orice sîn, în plus, dacă se obișnuiește cu apărătorii, atunci va fi foarte greu de a-l dezvăța.
Altă cauză  este că datorită apărătorilor de sîni, copilul nu stimulează bine pieptul și nu papă tot laptele din sîn, iar în consecință lactația se diminuează, poate să apară blocajul canalelor lactofore, care poate duce la mastită.
Alți specialiști admit utilizarea apărătorilor pentru sîni, în situații speciale. Ele pot fi utilizate, cu succes, atunci cînd alăptatul este greu, din careva motive.

Cine are dreptate ?

Într-adevăr utilizarea îndelungată a apărătorilor pentru sîni, reprezintă un risc pentru a micșora cantitatea de lapte.
Dar sunt cercetări, care demonstrează utilizarea, cu succes, a apărătorilor pentru sîni, la alăptarea unei anumite grupe de copii și anume:

–    Copilul sucește limbuța în timpul hrănirii, copilul rămîne în urmă cu dezvoltarea sistemului nervos central, bebelușul suge slab ;

–    Bebelușul are probleme cu apucatul corect al sfîrcului;

–    Bebelușul nu poate reține sfîrcul în gură;

–    Copilul e născut prematur;

–    Mama are sfîrcuri plate sau înfundate (Sfîrcuri plate  sau înfundate, corectarea prin exerciții  );

–    Mama are traume ale sfîrcurilor.

Apărători pentru sîni, destinați corecției sfîrcurilor plate sau înfundate

Înainte de a utiliza apărători pentru sîni, asigurați-vă că copilul este pus corect la sîn. Detalii:  Poziționarea corectă a copilului la sîn ! 
Aceasta este actual mai ales dacă mama are sfîrcuri dureroase, căci apărătorii pentru sîni nu vor soluționa problema dacă copilul nu va apuca corect pieptul.
Desigur, apărătorii pentru sîni, reprezintă o soluție  mai bună decît hrănitul copilașul din ceașcă, sau cu lapte stors, sau lapte praf.
Utilizarea lor, poate să ajute mult, în situații anumite, dar trebuie să recunoaștem că pot fi “efecte adverse”.

Ce efecte nedorite putem avea dacă vom utiliza apărătorii de sîni ?

– Modificarea tehnicii de supt (strîngerea exagerată a maxilarelor, suptul doar din contul vacuumului format, etc. );

– Copilul se obișnuiește cu apărătorii pentru sîni (din acest motiv bebelușul poate să refuze, ulterior să sugă pieptul fără siliconul cu a cărui gust, formă, mărime s-a familiarizat deja);

– Stimularea insuficientă a sînului și diminuarea cantității de lapte- rezultat – copilul adaugă puțin în greutate.

–  Hrănitul poate dura mai mult, din cauza că: Laptele poate curge pe lingă apărători, dezlipirea lor de pe sîn, în timpul alăptării, copilul înghite mai mult aer; schimbarea poziției apărătorilor (la începutul alăptării și la sfîrșit), incomoditatea utilizării lor în timpul plimbărilor și noaptea.

– Obișnuința psihologică a mamei de a hrăni prin apărători și frica de a alăpta fără ei.

Cum minimizăm riscurile ?

Pentru a minimiza efectele nedorite, enumerate mai sus,  în primul rînd trebuie să aleg apărătorii de sîni potriviți.
Aceasta presupune – mărimea corectă a apărătorilor. Adică sfîrcul matern și sfîrcul din silicon trebuie să corespundă maximal.
De regulă, apărătorii pentru sîni sunt: mari/mici la baza sfîrcului și  mari / mici  – înălțimea sfîrcului. Sfîrcul trebuie să încapă ușor în forma de silicon, dar nici să nu fie prea larg. Înălțimea sfîrcului trebuie să se potrivească nu numai mamei, dar și copilului.

Mai bine, cumpărați vreo cîteva modele , pentru a putea experimenta.

Cum verificăm dacă am ales corect apărătorii pentru sîni

Cînd îmbrăcăm  apărătorii pentru sîni, sfîrcul nu ajunge pînă la găuri, dar numai copilul începe a suge, atunci sfîrcul se întinde și trebuie să ajungă chiar pînă la orificiile sfîrcului din silicon.
Sfîrcul, umple, complet tot spațiul de la baza apărătorului, dacă rămîne loc liber, înseamnă ca avem nevoie de o mărime mai mică, dacă este strîmt, înseamnă, avem nevoie de o mărime mai mare. La sfîrșitul suptului, sfîrcul trebuie să ocupe tot spațiul din apărător și să nu se retragă singur.

Baza apărătorului de sîni trebuie să se lipească bine de aureolă și  nicăieri nu se dezlipește este ca și cum “crescută”  acolo.

Apărătorii de sîni trebuie să fie subțiri, astfel, încît mama nici să nu-i simtă. Cu cît siliconul e mai subțire cu atît senzațiile vor fi mai aproape de cele ale suptului natural. Puteți încerca apărători din latex.

Important !

Asigurați-vă că copilul primește cantitatea de hrană necesară. (Copilului nu-i ajunge lapte, simptome , Cît lapte mănîncă copilul hrănit la sîn ?)
Drept indicatori ne servesc : adaosul în greutate, frecvența scaunului și a urinărilor.  Dacă mama nu are canalele lactofore blocate, aceasta înseamnă că copilul stimulează bine sînul.

Cum îmbrăcăm apărătorii pentru sîni

Îmbrăcați apărătorii pentru sîni, pe sfîrc, cu marginile ridicate, similar cum e o pălărie. După aceasta lipiți marginile pe piele.  Apărătorul umezit cu apă cladă se va lipi mai bine de piept. Pentru a motiva copilul să sugă puteți picura în el cîteva picături de lapte.

Dacă să alegem hrănitul prin apărător și hrănitul din sticluță, atunci prima variantă e mai bună decît a doua.
Copilul îl va putea suge și va stimula bine sînul dacă veți utiliza un apărător confecționat din silicon subțire. Dacă materialul va fi prea gros, din păcate bebelușul nu-l va putea suge, laptele va veni la copil în urma efectului de vacuum format (similar pompei de sîni) și nu în urma stimulării pieptului.

E important să ținem cont că apărătorii pentru sîni devin mai duri dacă îi fierbem des. Astfel, pentru prima dată, este necesar de a-i steriliza dar ulterior, îi puteți spăla bine cu apă și săpun și o dată la 2 zile de fiert a cîte 3 min.

E bine dacă aveți un sterilizator specializat, atunci veți dezinfecta apărătorii zilnic, a cîte 5 min, fără a pierde din calitatea lor și veți asigura totodată o igienă riguroasă.

Modalitatea de a pune copilul la pieptul pe care sunt îmbarcați apărători este cea similară cu tehnica standard de apucare a sîrcului.   Poziționarea corectă a copilului la sîn !    
Dacă mergeți la plimbare, mama poate îmbrăca, apărătorii, acasă.

Cum renunțăm la apărătorii pentru sîni ?

Unele mame utilizează apărătorii, cîteva zile, altele cîteva luni, cum renunțăm la ei, iată cîteva modalități:

– Propuneți sînul, fără apărători, atunci cînd copilul dormitează sau este somnoros.

– Scoateți apărătorul , brusc, în timpul hrănirii și propuneți-i rapid sînul.

– Puteți pune o bucată, curată de tifon, în apărător, pentru a îngreuna suptul. Astfel copilul înțelege că fără apărător poate suge mai ușor decît prin el.

–  Unele mame taie treptat vîrful sfîrcului artificial, pînă ce copilul se obișnuite să sugă pieptul fără apărător.

Corectarea sfîrcurilor plate și înfundate

10 % din femeile de pe glob, au sfîrcul înfundat sau plat.  Pentru corectarea lor producătorii propun o anumită categorie de apărători , care pot fi purtați înainte de naștere. Scopul lor este de a întinde ligamentele ce țin sfîrcul înfundat  prin formarea unei presiuni asupra aureolei. (mai mult: Sfîrcuri plate sau înfundate, corectarea prin exerciții)
Metoda, adesea, dă rezultate, dar dacă aveți risc de naștere prematură, atunci, orice stimulare a sfîrcului sau a aureolei, este contraindicată.

Vă doresc sănătate, alăptare liniștită și fără durere :)!

Sfîrcuri plate sau înfundate, corectarea prin exerciții

Sfîrcurile plate sau înfundate ale mamei pot să genereze, în special la faza inițială a alăptatului, probleme cu alimentarea la sîn.
Teoretic, copilul, poate să mănînce din orice sîn cu orice formă și tip de sfîrc, deoarece copilul suge sfîrcul ci aureola, important este să pui copilul corect la sîn. Anume la acest capitol, în practică, mămicile

a- sfîrc normal , b- sfîrc plat, c -sfîrc înfundat

se confruntă cu diferite dificultăți, mai ales dacă bebelușul e slăbuț, are greutate mică sau a fost traumat la naștere.
Dacă aveți sfîrcuri înfundate, e bine să vă pregătiți pentru alăptata încă din timpul sarcinii.

– Cea mai simplă tehnică presupune : Cu o mînă susțineți sînul, iar cu alta apucați sfîrcul cu degetul mare și arătător, apoi, timp de  20-30 sec. rotiți-l între degete.

– Altă variantă de exercițiu este: Degetul arătător, de la ambele mîini, se plasează la marginea sfîrcului, simetric din ambele părți. După asta degetele se îndepărtează de la sfîrc spre baza sînului, apoi plasați degetele  deasupra și la baza sfîrcului, după care îndepărtați, iar degetele spre baza sînului.
Exercițiul poate fi făcut, de cîteva ori pe zi, timp de 1-2 min.

– La sfîrșitul trimestrului trei de sarcină puteți realiza următorul exercițiu, pentru a forma o reacție adecvată a sfîrcurilor:  Strîngeți, fiecare sîn, ritmic, între degetele  mare și arătător. Mai întîi în poziție verticală, apoi schimbați degetele în poziție orizontală.
Exercițiul se face timp de cîteva minute.

– La fel, puteți să trageți sfîrcul cu 3  degete, rotindu-l spre dreapta , apoi spre stînga.
Exercițiul se face de 6-8 ori de 2-3 ori pe zi.

– Sfîrcurile le puteți trage cu ajutorul unei pompe pentru sîni, de 2 -3 ori pe zi, a cîte  20- 30 min.

– Pentru corectarea sfîrcurilor, producătorii propun o serie de produse pe care viitoarea mamă la poate utiliza.  Produsele sunt confecționate din silicon și au forma unei cupole cu o gaură , pentru sfîrc, la mijloc. Ele sunt purtate sub haină și provocînd o presiune asupra aureolei mențin sfîrcul ieșit.

 Detalii : Apărători pentru sîni

 

Important !  Dacă este risc de pierdere a sarcinii sau naștere prematură, atunci orice proceduri asupra sfîrcurilor și aureolei sunt contraindicate, deoarece stimularea lor pot provoca întreruperea sarcinii sau naștere înainte de vreme.

Mama are temperatură, putem hrăni la sîn ?

Alăptarea este un proces care poate dura destul de mult timp, 1-2 ani , uneori chiar și mai mult.

E foarte bine dacă, mama pentru toată perioada este sănătoasă, dar ce facem dacă ne îmbolnăvim ? Dacă se ridică temperatura ? Trebuie de alăptat sau suspendăm temporar hrănitul la sîn?

În orice situație, din start, mama trebuie să se adreseze la medic, pentru că sunt boli, cînd alăptatul nu este  de dorit.
Să nu uităm și de faptul că medicamentele pe care le primim trec în lapte și aici prudența nu strică deloc. Mai bine vizitați de 2 ori medicul decît să intoxicați copilul.

Dar înainte e a lua decizia de a suspenda lactația, asigurați-vă că este necesar.

De exemplu, hrănim sau nu cu lapte copilul dacă avem temperatură.

Dacă boala e provocată de o infecție virală, atunci neapărat mențineți lactația.

Odată ce mama se confruntă cu o infecție, organismul ei, va produce, anticorpi și interferon care va lupta cu agenții patogeni. Aceste componente, trec, în mod obligatoriu, în lapte, astfel natural, asigurați protecție copilului. Dacă veți lipsi bebelușul de lapte matern, atunci îl lipsiți și de scutul contra microbilor.  Chiar dacă mama va sta izolat în altă cameră, virușii, se deplasează și se înmulțesc repede, astfel, ei vor fi prezenți în aerul din toată casa (apartament).
Astfel, izolarea  mamei, în altă încăpere nu va slava bebelușul de un eventual atac viral. Dar numai prin lapte veți asigura copilului o imunitate pasivă și chiar de copilul se molipsește, boala se va desfășura după un scenariu mai  cruțător.

Desigur, nimeni nu anulează procedurile de sanare a mediului, atunci cînd cineva este bolnav în casă:

– Aerisire regulata (de dorit prin curent);

– Dezinfectarea suprafețelor și colectarea prafului;

– Menținerea aerului la temperatura cuprinsă între 18-22 grade C și umiditatea 50-70% ;

– Cînd contactați cu copilul purtați mască;

– Puneți ceapa tăiată mărunțel, prin cameră (pe noi ne ajuta, atunci cînd soțul răcea, astfel, reușeam și copilașul nu se molipsea).   Ceapa trebuie schimbată la fiecare 2 ore.

– Aveți grijă ca mucoasele copilașului să nu se usuce. Mucoasele din nas, guriță sunt acoperite cu mucozități care conțin prostoglandine – substanțe care protejează copilul de agenți patogeni. Dacă ele se usucă (în cameră e prea cald și uscat) microbii vor trece ușor la copil.
Pentru a nu permite acest lucru mențineți clima în cameră în limitele indicate mai sus și puteți să picurați bebelușului soluții destinate igienei nasului și guriței (Marimer, Salin, etc. )

– Cînd eram însărcinată medicul mi-a dar așa un sfat: Ungeți năsucul cu ulei, astfel virușii nu se vor fixa pe membranele culelor nazale. Poate fi folosit  uleiul de floarea soarelui. Sincer, am încercat această metodă pentru mine, m-a ajutat, la bebeluș m-am limitat cu soluții saline.

Dar, din păcate, temperatura poate să apară la mamă de la alte probleme, mai grave, care necesită internare și antibiotice.
În astfel de situații lactația trebuie întreruptă.
La revenirea acasă puteți să reluați lactația, copilul va fi numai bucuros.

Alteori, motivul temperaturii este blocarea canalelor lactofore.

Laptele se produce, dar nu poate să iasă, în rezultat sînul se mărește, devine tare și dureros la atingere. Pielea se poate înroși, la locul unde are loc blocajul. Temperatura reprezintă un semnal, că în acest loc este o inflamație.

Tratamentul constă în eliberarea sînului de lapte fie prin stoarcere fie prin faptul că copilului i se propune sînul afectat.
Nu e nici o problemă dacă copilul va bea laptele din acest sîn, el nu este dăunător, atîta timp cît blocarea canalelor lactofore nu s-a transformat în mastită.  În acest caz situația se schimbă.

Dacă mama se confruntă cu mastită, neapărat consultați medicul care va indica tratamentul corect.
Laptele trebuie stors, acest lapte nu este bun pentru bebeluș.

Pentru a combate febra beți cît mai multe lichide,  puteți folosi paracetamol sau ibuprofen, alte preparate, cum ar fi aspirina sunt contraindicate în  timpul lactației.

Astfel, dacă să hrănim, sau nu la sîn cînd avem temperatură depinde stric de situația survenită, dar pentru orice eventualitate, pentru a nu face rău copilului sau propriei sănătăți consultați mai bine un specialist.
Vă doresc sănătate și cît mai multe bucurii !

Hrănitul la sîn și dezvoltarea intelectuală a copilului

Alăptarea copilului, în primele luni de viață acționează pozitiv asupra capacităților intelectuale ale copilului, aceasta este concluzia făcută de învățații canadieni, Universitatea  McGill.
Ei au observat  14000 de copii, născuți în Republica Belarus.
Cercetările, conduse de  Michael Kramer, au avut loc la sfîrșitul anilor 1990, în maternitatea nr.31.  Aprecierea capacităților intelectuale  se realiza cînd  copiii împlineau  vîrsta de 6 ani.

Astfel, s-a dovedit că copiii care au fost hrăniți, strict, la sîn minim 3 luni de zile, înregistrau rezultate mai bune, la testele pentru determinarea capacităților  cognitive.

1) La testele de inteligență verbală copiii hrăniți la sîn au obținut, în mediu, 7,5 puncte mai mult decît cei hrăniți aritficial (barem de 100 puncte).

2) La testele de inteligență non-verbală, copiii hrăniți la sîn au obținut, în mediu cu 2,9 puncte mai mult decît cei hrăniți aritficial.

3) Teste IQ  –  copiii hrăniți la sîn au obținut, în mediu cu 5,9 puncte mai mult decît celaltă grupă.

Pe lîngă acestea copiii din grupa celor hrăniți la sîn pute mai bine : să citească, să scrie, să numere, decît cei alimentați artificial.

Michael Kramer, încă nu aduce o motivație concretă despre faptul cum anume laptele matern influiențează asupra intelectului copilului. Acest efect poate fi explicat prin influiența componenteor specifice ale laptelui matern, dar și prin factorii fizici și sociali care apar între mamă și copil, în timpul alăptării.

Rezultatele acestui studiu, în detaliu, sunt prezentate în revista  Archives of General Psychiatry.
(Sursa: Medportal)

Citește mai mult: Componența laptelui matern

Laptele matern – tipuri

Laptele matern și sănătatea copilului

Culoarea, gustul și mirosul laptelui matern

Producerea laptelui matern

Laptele matern în comparație cu laptele de vacă

Factori antivirali din laptele matern

Laptele matern, conține factori care sunt activi contra la diverși agenți patogeni. Mai jos, am palsat, în tabel, unde am inclus lista virușilor  față de care laptele matern conține anumiți factori de protecție.

(Datele sunt preluate de la Departamenul de Microbiologie, La Trobe University Victoria 3086, AUSTRALIA  http://www.latrobe.edu.au/microbiology/table2.html)

Factor In vitro, s-a dovedit a fi activ contra la :
IgA Secretorii Poliomielita de tip 1,2,3. Coxsackie tipurile A9, B3, B5, tipuri echo 6,9, virusul  Semliki Forest, virusul Ross River, rotavirus, cytomegalovirus, reovirus tip 3, virusul varicella-zoster , rinoviruși, virusul herpes simplex, virusul mumps, virusul influenza, virusul repirator sincițial, virusul imunodificienței umane,  virusul hepatitei C, virusul hepatitei B, virusul hepatitei E, rujeolă, hantavirus, virusul SARS, virusul Norwark și norovisrus.
IgE Parvovirus B19
IgG Rubeola, citomegalovirus, virusul sinciţial respirator. rotavirus, virusul imunodeficienţei umane, virusul Epstein-Barr,  hantavirus, virusul West Nile.
IgM Rubeola, citomegalovirus, virusul sinciţial respirator. rotavirus, virusul imunodeficienţei umane,  virusul West Nile.
Bifidobacterium bifidum Rotavirus
Chondroitin sulphate (-like) virusul imunodeficienţei umane
β defensins (1-3) Herpes simplex , vesticular stomatitis virus, citomegalovirus, gripă, HIV
β-defensin 1 or
α-defensin-5
Adenovirus
Inhibitori Hemaglutinină Gripa, oreion.
Lactadherin Rotavirus
Histo-blood group carbohydrates Virusul Norwalk
Lactoferina Citomegalovirus, virusul imunodeficientei umane , virusul sincitial respirator, virusul herpes simplex tip 1, virusul herpes simplex tip 2, hepatita C, hepatita B, virusul polio de tip 1, 2 şi adenovirus, retrovirus, rotavirus, Seul hantavirus.
Lipide ( acizi grași nesaturați și monoglicerine) Herpes simplex virus, Semliki Forest virus, influenza, dengue, Ross River virus, Japanese B encephalitis virus, sindbis, West Nile, Sendai, Newcastle disease virus, human immunodeficiency virus, respiratory syncytial virus, Junin virus, vesticular stomatitis virus, cytomegalovirus, mumps, measles, rubella, parainfluenza viruses 1-4, coronavirus, bovine enterovirus (C12), poliovirus (C18), African swine fever virus.

Herpes simplex, virususul Semliki Forest, gripa, virusul Ross River, virusul encefalitei japoneze B, virusul West Nile, Sendai, virusului bolii Newcastle, virusul imunodeficienţei umane, virusul sinciţial respirator, Junin, virusul ce provoacă stomatită, citomegalovirus,  , rujeolă, rubeolă, parainfluenza viruşi 1-4, coronavirus, enterovirusul din specia bovină (C12), virusul polio (C18), virusul pestei porcine africane.

Lizozomi HIV, ectromelia
alpha2-macroglobuline gripa, parainfluenza haemagglutinin.
Celulele laptelui Induc  gamma-interferon: viruși, PHA, sau PMA şi ionomycin.
Induse de citokine: virusul herpes simplex, virusul sinciţial respirator.
Stimularea limfocitelor: rubeola, citomegalovirus, herpes, rujeolic, urlian, virusul sincitial respirator, virusul imunodeficienţei umane.
Mucin (muc-1; membranele imunoglobulinelor din grăsmile laptelui) Virusul imunodeficienţei umane, virusul variolei
macromolecule non-immunoglobuline Herpes simplex virus, virusul stomatitei veziculoase, Coxsackie B4, Semliki Forest , reovirus 3, poliotype 2, citomegalovirus, virusul sinciţial respirator, rotavirus.
Neutrofile derivate α-defensin-1 (HNP-1) Herpes simplex
Ribonuclează Virsusul murine leukemia, HIV
Leucocite secretorii a inhibitorilor proteazei HIV, sendai, gripa
Sialic acid-glycoproteins Adenovirus 37
slgA + trypsin inhibitor Rotavirus
Sialylated glycans Enterovirus 71
(ICAM-1) Rinovirusuri  3, 14, 54; Coxsackie A13
(VCAM-1) Encephalomyocarditis virus (cardiovirus)
Sulphatide (sulphogalactosylceramide) HIV
Vitamina A Herpes simplex virus 2, simian virus 40, citomegalovirus
Factori ce se găsesc în cantitatea mică, în laptele uman  In vitro, s-a dovedit a fi activ contra la :
Prostaglandine E2, F2 alpha Parainfluenza 3,rujeola
Prostaglandine E1 Poliovirus, encephalomyocarditis virus, rujeola
Gangliosides (lipide) GM1-3 Rotavirus, virusul sincitial respirator, adenovirus 37
Gangliosides (lipide)GD1a, GT1b, GQ1b Virusul Sendai
Glycolipid Gb4 Parvovirus B19 , uman.
Heparina citomegalovirus, virusul sincitial respirator,adenovirus 2 și 5, virusul herpes 7 și 8, adenovirsul  2, hepatita C

Factori antibacteriali din laptele matern

Laptele matern, conține factori care sunt activi contra la diverși agenți patogeni. Mai jos, am palsat, în tabel, unde am inclus lista bacteriilor fașă de care laptele matern conține anumiți factori de protecție.

(Datele sunt preluate de la Departamenul de Microbiologie, La Trobe University Victoria 3086, AUSTRALIA  http://www.latrobe.edu.au/microbiology/table1.html)

 

Factor In vitro, s-a dovedit a fi activ contra la :
 IgA E. coli (inclusiv pili, capsular antigens, CFA1), C. tetani, C. diphtheriae, K. pneumoniae, S. pyogenes, S. mutans, S. sanguins, S. mitis, S. agalactiae (group B streptococci), S. salvarius, S. pneumoniae (inclusiv cele cu capsula polizaharidică), C. burnetti, H. influenzae, H. pylori, S. flexneri, S. boydii, S. sonnei, C. jejuni, N. meningitidis, B. pertussis, S. dysenteriae, C. trachomatis, Salmonella (6 grupe), S. minnesota, P. aeruginosa, L. innocua, Campylobacter flagelin, Y. enterocolitica, S. flexneri, C. diphtheriae toxin, E. coli enterotoxin, V. cholerae enterotoxin, C. difficile toxins, H. influenzae capsule, S. aureus enterotoxin F, Candida albicans, Mycoplasma pneumoniae
IgG E. coli, B. pertussis, H. influenzae type b, S. pneumoniae, S. agalactiae, N. meningitidis, 14 pneumococi cu capsule polisaharide, V. cholerae lipopolisaharide, S. flexneri  antigene codate, majoritatea substențelor ce leagă atingenele cu agentul S. aureus
IgM V. cholerae lipolisaharide, E. coli, S. flexneri
IgD E. coli
Analogi ai celuleor epiteliale receptoare (oligosaharide și olisaharide legate cu  acidul ailaic sau componenții săi) S. pneumoniae, H. influenzae
Factori de creștere a Bifidobacterium bifidum
(oligosaharide,
glicopeptide)
Alți factori de creștere  a Bifidobacteria  (alpha-lactoglobulin, lactoferrin, sialyllactose)
Enteric bacteria. Două specii de  Bifidobacteria species distrug  kills S. typhimurium. B. bifidum produc Bifidocin B care distrug Listeria. B. longum produc proteina  BIF, care stopează  E. coli.
Carbohidrați E. coli enterotoxin, E. coli, C. difficile toxin A
Cathelicidin (LL-37 peptide) S. aureus, grupul A streptococcus, E. coli
Cazein H. influenzae
Kappa-Casein H. pylori, S. pneumoniae, H. influenzae
Complement C1-C9
(În special  C3 și C4)
Distrug   S. aureus (prin fagocitpză), E. coli
β-defensin-1 or -2 or
neutrophil-α-defensin-1
or α-defensin-5 or -6
E. coli, P. aeruginosa, (unele specii Candida albicans)
Factorul de legare a proteinelor  (zinc,
vitamin B12, folate)
Dependent E. coli
Componenta secretorie liberă factorul antigen contra colonizării E. coli  1 (CFA I) și CFA II, C. difficile toxin A, H. pylori, E. coli
Fucosylated oligosaccharides E. coli, C. jejuni, E. coli
 GM1 E. coli , toxina V. cholerae , enterotixina C. jejuni, E. coli
 GM3 E. coli
Glycolipid Gb3 toxina de la S. dysenterae , toxina de la shigella și E. coli
Glycoproteine E. coli, E. coli CFA11, fimbrae
Glycoproteine + oligosaharide V. cholerae
Glycoproteine (sialic acid
-containing or terminal galactose)
E. coli (S-fimbrinated)
alpha-Lactalbumin S. pneumoniae
Lactoferina E. coli, E. coli/CFA1 or S-fimbriae, Candida albicans, Candida krusei, Rhodotorula rubra, H. influenzae, S. flexneri, Actinobacillus actinomycetemcomitans
Lactoperoxidază Streptococcus, Pseudomonas, E. coli, S. typhimurium
Antigenii Lewis S. aureus, C. perfringens
Lipide S. aureus, E. coli, S. epidermis, H. influenzae, S. agalactiae, L. monocytogenes, N. gonorrhoeae, C. trachomatis, B. parapertusis toxină termolabilă, se leagă de toxina produsă de Shigella-like.
Lizozomi E. coli, Salmonella, M. lysodeikticus, S. aureus, P. fragi, growing Candida albicans and Aspergillus fumigatus
Celulele laptelui (80% macrofagi,
15% neutrofile,
0.3% B și 4% T limfocite)
Prin fagocitoză distrug: E. coli, S. aureus, S. enteritidis
Prin limfocite sensibilizate: E. coli
Prin fagocitoză: Candida albicans, E. coli
Prin stimularea limfocitelor: E. coli K antigen, tuberculin
Induc citokine: PHA, PMA + ionomycin
Fibronectin participă la  fagocitoza celulară.
muc-1 – grăsimea din lapte E. coli (S-fimbrinated)
Nonimmunoglobuline
(grăsimile laptelui, proteine)
C. trachomatis, Y. enterocolitica
Phosphatidylethanolamine H. pylori
(Tri to penta) phosphorylated beta-casein H. influenzae
Sialyllactose V. cholerae toxin, H. pylori
Sialyloligosaccharides
on sIgA(Fc)
E. coli (S-fimbrinated)
Receptori bacteriali, CD14 Bacteria (sau LPS) activează (prin activtatea sa) CD 14 care induce un răspuns imunitar din partea celulelor intestinale.
Sulphogalactosylceramide S. typhimurium
factori neidentificați S. aureus, B. pertussis, C. jejuni, E. coli, S. typhimurium, S. flexneri, S. sonnei, V. cholerae, L. pomona, L. hyos, L. icterohaemorrhagiae, C. difficile toxin B, H. pylori, C. trachomatis
Xanthine oxidase E. coli, S. enteritidis
Factori ce se găsesc în cantitatea mică, în laptele uman In vitro, s-a dovedit a fi activ contra la :
CCL28 (CC-chemokine) Candida albicans, P. aeruginosa, S. mutans, S. pyogenes, S. aureus, K. pneumonidae
Heparina Chlamydia pneumoniae
RANTES (CC-chemokine) E. coli, S. aureus, Candida albicans, Cryptococcus neoformans
Leucocite care secretă inhibitor al proteazei (antileukocyte protease; SLPI) E. coli, S. aureus, growing C. albicans and A. fumigatus

Laptele de mamă toxic ?

Din păcate, odată cu creșterea gradului de tehnologizare industrială şi agrară crește și nivelul de poluare a mediului. Toate acestea au un impact direct asupra sănătății mamei. Influența este atît de izbitoare, încît, în ultima vreme, din diferite surse, aflăm, tot mai des, că în lume sunt bebeluși care suferă din cauza laptelui matern- lapte care este toxic.

 

Cum poate fi așa ceva ? Care sunt cauzele ?  Cum să ne protejăm, astfel încît să asigurăm bebelușului nostru lăptic de calitate ?

Producerea laptelui reprezintă  un proces complex care  antrenează în desfășurarea sa  întregul organism matern . Iar dacă organismul mamei este intoxicat cu careva substanțe, ele trec ușor în lapte. (detalii : Producerea laptelui matern)

Mama riscă, să aibă lapte toxic dacă:

1) Consumă alimente și apă contaminate (pește, ouă, lapte…)  cu diferite substanțe toxice, care au capacitatea de a se depozita în țesuturi : mercur, pesticide, erbicide, plumb …

2) Mama consumă alcool.

Alcoolul este o substanță toxică, narcotică. Din stomac, intestin, ajunge în sînge. Din sînge pătrunde în țesuturi unde  se depozitează,  în special în organele de importanță vitală – sistemul nervos central, ficat, inimă, etc. unde se menține timp de 2 – 15 zile.  Astfel, tot în acest răstimp, toxina se elimină cu laptele, care otrăvește copilul.

Alcoolul este o toxină, care provoacă din partea organismului o reacție de protecție: vomă, greață, amețeală, dureri de cap, etc.  Dar dacă omul consumă alcool în repetate rînduri, reacția de protecție a organismului scade și în locul ei apare euforia, senzația pentru care mulți oameni consumă alcool.
Dispariția efectelor inițiale de protecție (voma, greața, etc.) a organismului NU denotă faptul că alcoolul produce mai puțină daună organismului ci mărturisește despre faptul că corpul uman își pierde, treptat, capacitatea de a opune rezistență toxinei. (autor: Victor Zepca)

3) Mama fumează .

Toți știu că fumul de țigară conține o mare varietate de substanțe dăunătoare : oxid de carbon, acid cianhidric, amoniac, formaldehidă, poloniu, plimb, bismut, benzipiren (cancerigenă).
Toate aceste substanțe trec prin lapte, la copil și desigur îi aduc daune mult mai mari sănătății lui fragede.

Astfel, dacă vă pasă de copil mai mult decît de propria  persoană atunci ori lăsați fumatul, ori alăptatul.

Dar din păcate,  văd pe stradă tot mai multe gravide cu țigara în mînă. În parcul din  spitale, am văzut mame cu copiii hrănind la sîn și cu țigara în mînă. Zilnic, întîlnesc mame care ies la plimbare cu copilașii și aceștia se joacă înconjurați de un nor de fum, căci mama (sau tata) fumează, astfel, părinții îi privează de aer curat și de sănătate.

4) Mama se droghează.

Substanțele narcotice trec de la mamă la copil prin lapte, afectînd  toate sistemele copilului, crescînd, astfel, riscul  bolilor ale sistemului nervos, cardiovasculare, ale sitemului endocrin, digestiv, etc…

5) Mama se află într-o zonă poluată și inhalează substanțe toxice  prin aer.

E vorba de zonele puternic industrializate, locurile unde s-au folosit intens și fără măsură pesticidele , erbicidele , nitrați, etc. , ca rezultat, aerul și apele sunt poluate pentru mulți ani înainte.

6) Mama slăbește mai mult de 2 kg pe lună.

Multe mămici, după naștere, își doresc cît mai repede sa-și revină, dar aveți grijă, dacă veți slăbi prea repede, la arderea grăsimilor, în organism, apare o cantitate mare de radicali liberi, care trec în lapte. Astfel, încercați să mențineți un ritm de slăbire nu prea vertiginos, pentru a nu dăuna sănătății bebelușului.

7) Tehnica de pregătire a bucatelor este incorectă și nesănătoasă.

Pentru o mamă care alăptează, regimul alimentar și produsele pe care le consumă trebuie să fie pregătite corect. Mîncarea să nu fie arsă, răjită, căci la supraîncălzirea cărnii apar, substanțe toxice și cancerogene. Din aceleași motive, carnea gătită la foc deschis nu se recomandă, mai ales că aici se adaugă și produsele de ardere a lemnului, cărbunelui, etc.

8 ) Atenție la produsele cosmetice pe are le folosim.

Produsele cosmetice, trebuie alese cu vigilență, unele componente nu par a fi deloc inofensive, chiar dacă reclama ne spune inversul.

9) Mama bea medicamente.

Înainte de a primi orice medicament, consultați mai întîi medicul, pentru a vă asigura că nu veți dăuna copilului.

10 ) Atenție la plantele medicinale .

Ceaiurile, tincturile, etc. din plante medicinale reprezintă tot un medicament care ar putea trece în lapte și dăuna copilului. Plantele conțin substanțe active ce influențează direct în desfășurarea a careva procese din organismul uman și administrarea lor adecvată este principială , în caz contrar riscați să dăunați sănătății.

Astfel, înainte de a vă lecui după rețetele bunicilor, consultați mai întîi medicul.

11) Atenție la cafea și ciocolată.

Aceste produse influențează sistemul nervos al copilului. Micuțul devine mai agitat. Pentru un organism micuț care este în creștere și care abia începe să se adapteze la lumea înconjurătoare, astfel de stimulente reprezintă un factor de risc, mai bine renunțați la ele.

Efectele  laptelui toxic asupra copilului sunt cele mai diverse : afectarea metabolismului la copil,  afectarea enzimelor din corp, retardare mintală, infertilitate, insuficiență de fermenți, etc. chiar și moartea.

Prin urmare, dacă mama își dorește un copil sănătos, ea trebuie să aibă grijă și de sănătatea sa, numai așa va asigura bebelușului  cel mai bun lăptic din lume.

Pompe pentru sani

Laptele matern reprezintă cea mai bună hrană pentru bebeluș. E minunat, dacă mama alăptează copilul, dar sunt situații cînd hrănitul la sîn nu este posibil, dar, mămica vrea să hrănească copilașul cu lapte.

 

Tipuri de pompe

Alegerea unei pompe reprezintă un proces, foarte individual. Astfel, pompa care ia plăcut prietenei poate să nu vă fie pe plac. Aceste diferențe apar, în primul rînd pentru că fiecare mamă este unică. La momentul actual, pentru a fi cît mai aproape de necesitățile mamelor moderne,  producătorii propun diferite modele de pompe, care diferă după regimul de lucru, preț și calitate.
În continuare vom prezenta ce categorii de storcătoare poate folosi o mămică care are nevoie de a pompa laptele.

1) Pompa de tip seringă

Am folosit așa ceva, pentru prima oară, în maternitate, nu cred că aș putea folosi acest tip mult timp. După prima folosire mi-am traumat sfîrcurile, poate, nu l-am utilizat corect .  În plus, productivitatea nu este prea mare. Pompele de tip seringă nu stimulează sînii să producă lapte și sînt cam incomode.
Poate acest tip de pompă are plusurile sale, dar mie personal, nu mi  s-a potrivit.

2) Pompă de sîn de tip pară

Plusuri: Acest tip de pompe  sînt cele mai ieftine. Cred că acesta este și unicul  plus.
Minusuri: Pompa nu are un recipient pentru colectarea laptelui, din acest motiv este necesar, des de a turna laptele în alt vas.  Nu sînt comode în exploatare, fiind folosite des, provoacă  crăparea sfîrcurilor. Acest tip de pompe pot fi folosite ocazional și nu le-aș recomanda pentru utilizare regulată.

La a 5-a zi de la nașterea bebelușului meu am încercat acest tip de pompă (nici nu-mi amintesc marca). Soțul a cumpărat-o pe fugă, căci aveam nevoie de urgență să storc pieptul. În primul rînd, mă dureau foarte tare sfîrcurile în timpul pompării și cred că materialul din care era confecționată para, nu era chiar bun, căci laptele stors avea un miros străin de cauciuc. Am renunțat la această pompă și am încercat alt tip (Avent, tip manual).

2) Pompe de sîn, manuale

Acest tip de pompe sînt mai performante decît cele cu pară și tip seringă.

Plusuri: Stimulează pieptul, prin imitarea suptului sugarului și stimulează eliberarea hormonului oxitocin, responsabil de lactație (datorită ritmicității pompării. ) Astfel, are loc eliberarea laptelui, în mod firesc. Unele modele au pîlnii speciale sub formă de petale, care  permit masarea sînului și face storsul mai confortabil (așa și este, am încercat personal).

Acest tip de pompe, sunt liniștite, eficiente (timp de 10 min pot stoarce 200 ml lapte și chiar mai mult), imită suptul bebelușului, mama poate să regleze, ușor, intensitatea pompării.
Pompele manuale pot fi ușor descompletate și sterilizate.

Minusuri: Mîinile sunt ocupate și solicită efort din partea mamei. Sînt, relativ, mai scumpe decît cele cu pară și tip seringă.
Cele mai cunoscute:  AVENT ISIS, Chicco и Medela.

Eu personal am încercat Avent. După ce am început a stoarce laptele  cu acest tip  de pompă, am uitat ce înseamnă sfîrcuri dureroase și blocarea canalelor lactofore. Datorită faptului că pompa stimula bine sînul, nu am avut probleme cu cantitatea de lapte, bebelușul păpa pe săturate.

Ce m-a făcut să renunț la acest tip de pompă e faptul că storsul manual, la fiecare 3 ore, este obositor, totuși, mai ales noaptea. Dat fiind faptul că odorul meu era leneș și nu a supt singur la sîn, am fost nevoită să mă gîndesc la o strategie eficientă și mai puțin obositoare, de  pompare a laptelui.
Din acest motiv, după 2 luni de utilizare a pompei Avent, am trecut la o pompă electrică.

 

3) Pompe de sîn, electrice

Pompele electrice sînt mai scumpe decît cele manuale. Dar, dacă planificați să stoarceți laptele un timp mai îndelungat, aceste cheltuieli sînt întemeiate, căci copilul are nevoie și de mîncare (lapte), dar și de o mamă odihnită. Unele modele  sînt duble, ceea ce economisește și mai mult puterile mamei. Pompele electrice, imită suptul copilului (astfel previne traumelor ) și nu solicită careva efort fizic din partea femeii.

Plusuri: Comode, eficiente,  stimulează sînii, mama se poate odihni în timpul pompării laptelui.

Minusuri: Sînt scumpe, sînt gălăgioase, lucrează de la o sursă electrică – nu este mobil, dar unele modele permit să puneți baterii, astfel, îl puteți lua în călătorie.

Eu am utilizat Medela, pompa dublă. Anume acest tip mi-a permis să hrănesc copilul cu lapte timp de 7 luni de zile.  Mă salva enorm în timpul nopții, includeam pompa, care făcea tot lucru, iar eu închideam ochii și dormitam, ziua în timpul pompării citeam cărți, util și informativ :-D.

După fiecare pompare, sterilizam pompa (fără partea electrică desigur). Pomparea dura în total, 11- 15 min. (pentru ambii sîni), periodicitatea era din 3 în 3 ore.
Eficiența și rapiditatea unei pompe duble a fost pentru mine un factor decisiv pentru a o procura.

E minunat, dacă mama poate alăpta copilul, dar uneori, nu reușește acest lucru și totuși îți dorești ca bebelușul tău să primească cea mai bună hrană – laptele matern. Anume în aceste situații pompele electrice constituie adevărați aliați.

4) Pompe electronice

Aceste modele sînt utilizate, de cele mai multe ori, în maternități, spitale. Pompa este mai sofisticată și costă mai scump.

 

 

 

 

Cînd e necesar să  stoarcem laptele:

– Dacă mama și copilul nu sînt împreună din careva motive, dar mama vrea să păstreze lactația, pentru ca să-și hrănească, mai tîrziu, bebelușul;

–  Copilul nu apucă sfîrcul, sau este prea slab ca să sugă singur- mama stoarce laptele și hrănește piciu cu biberonul;

– Mama bea medicamente, puternice, care sunt dăunătoare sănătății bebelușului;

– Blocarea canalelor lactofore;

– Alte.

Cum stoarcem laptele cu pompa, recomandări generale

1) Sterilizați detaliile pompei înainte și după fiecare stoarcere.

2) Pieptul și mîinile trebuie să fie curate.

3) Sfîrcul trebuie plasat la mijlocul pîlniei storcătorului, în caz contrar riscați să- l traumatizați.

4) Fixați intensitatea  minimă de stoarcere la care laptele curge. Dacă va fi prea intens, puteți trauma sînul, în plus procesul de pompare a laptelui nu trebuie să fie dureros.

5) Pomparea unui sîn durează, în mediu, 10-15 min, pînă la golirea completă.

6) Pentru păstrarea laptelui , utilizați vase specializate, vezi: Păstrarea laptelui matern.

 

Citește mai mult:

Pompa de sani electrica Philips Avent sau dubla Medela, ce aleg ?

Cum pompăm manual laptele matern 

Pomparea laptelui matern cînd este necesar ?

 

 

Cum pompăm manual laptele matern

Sunt situații cînd pomparea laptelui matern  reprezintă o necesitate pentru mamă cît și pentru bebeluș (detalii : Pomparea laptelui matern cînd este necesar ?  )

În continuare vom vorbi despre cum poate fi făcut acest lucru .

Stoarcerea laptelui poate fi făcut în 2 feluri :

1) Manual;

2) Cu ajutorul unei pompe specializate.

În primul rînd, stoarcerea laptelui poate fi făcută manual.
Această modalitate este cea mai ieftină și cea mai simplă. Cu puțin antrenament, multe mame, reușesc să stoarcă manual, o cantitate bună de lapte, în timp relativ scurt. E foarte bine, dacă aveți posibilitatea să urmăriți cum altă femeie stoarce sînul. Dacă nu, atunci citiți în continuare.

Cum  stimulăm reflexul de eliberare a laptelui

– Mai întîi e bine să masați pieptul, pentru  a stimula reflexul de eliberare a laptelui (reflexul oxitocinului).

– Puteți bea ceva călduți, sau să puneți pe sîn o compresă călduță;

– Relaxați-vă, gîndiți pozitiv, cel mai bine ajută dacă veți avea alături lucruri care vă amintesc de bebeluș. Sau luați copilașul în brațe, uitați-vă la el, comunicați cu comoara dumneavoastră 🙂 …

– Dacă sînul e prea plin de lapte, atunci vă va ajuta următoare procedură: apăsați, atent, pe aureolă  timp de un minut. Astfel, aureola va deveni mai moale și nu veți trauma mușchii sfîrcului în timpul storsului. Această metodă este bună și atunci cînd copilul nu poate lua sînul din cauza că pieptul este prea plin.

Cum stoarcem ?
În imaginile de mai jos, prezentăm, tehnica Marmeet de stoarce a sînului. Mișcările desemnate de  săgețile roze sunt foarte importante: Degetele, inițial, se plasează, la marginea aureolei , după care apăsați  în direcția sfîrcului, ca și cum ați prinde într-un mănunchi canalele lactofore ce se află sub aureolă și ați apăsa pe ele.
Important : Degetele nu lunică pe piele, stau la locul lor inițial, pe marginea aureolei.
Dacă degetelor vor luneca atunci veți roade pielea și veți obține iritații.
În primele minute de stoarcere laptele poate curge încet, sau chiar să nu curgă deloc, dar odată ce se include reflexul de eliberare a laptelui situația se schimbă. Important e să mențineți mișcările ritmice. Lapte este, doar că trebuie să se producă reflexul oxitocinului și storsul va deveni mai productiv. Dacă laptele a încetat să curgă activ, atunci puteți schimba poziția degetelor sau treceți la celălalt sîn.
În imaginea de mai sus, prezentăm, cum, corect, stoarcem sînul.

 

Rețineți că în sfîrc lapte nu este ! Dacă vom apăsa și vom trage sfîrcul, va fi mult mai greu să stoarcem laptele, deoarece el rămîne  în interior – în sîn.  Să stoarcă laptele apăsînd numai pe sfîrc pot numai mamele care au un reflex de eliberare al laptelui foarte puternic (laptele curge singur din piept ca răspuns al stimulării sfîrcurilor), dar, în așa caz, eficiența lasă de dorit.(Vezi imaginea  a doua )

 


Important!

Dacă mama, din careva motive,  stoarce laptele pentru copil, atunci e important ca ambii sîni să fie storși.  Laptele nu trebuie să se acumuleze în sîni. Astfel, storsul des, dar cîte puțin stimulează sînii mai bine decît storsul rar, dar în cantități mari.

Eu peronal, am stors sînul, manual, numami cîteva zile, mai mult timp nu am rezistat. Am cumpărat o pompă care m-a scos din nevoie.

Storsul cu mîna are plusul său prin faptul că mama reglează singură viteza de stoarcere, atingerea degetelor e mai caldă decît atingerea pomei, în plus e mai ieftin și întodeuna poți să te storci fără mari pregătri, în prealabil.  Dar, pentru mine această metodă nu a  funcționat pentru mult timp, deoarece storsul manual, mai ales, la început, cînd nu ai mare practică , îți ia foarte mult timp. Nu-mi reușea să storc repede, astfel, cît storceam, eu, încet, laptele, o nouă porție venea la loc 😀  și spre sfîrșitul zilei avem sîniii tari ca piatra, de dimineața nici nu mai vorbesc… Astfel, m-am decis și am cumpărat primul meu storcător manual (Avent), după care am mai procurat și o pompă electrică dublă  (Medela), dar despre acestea voi vorbi în articolul : Stoarcerea laptelui matern, tipuri de pompe 

 

Pomparea laptelui matern cînd este necesar ?

Cînd nu trebuie să ne stoarcem?

1) Dacă ați armonizat alăptarea la sîn atunci nu aveți nevoie de a stoarce sînul, astfel încît organismul va produce atît lapte cît bea bebelușul.

2) Mama este alături de copilaș și nu se desparte de el pentru multă vreme.

3) Dacă copilul apucă sfîrcul corect (detalii : Poziționarea corectă a copilului la sîn !  ) și este hrănit la cerere.

Dacă  vă apărea situația că bebeului nu-i va ajunge lapte, atunci el va fi pus mai des la sîn, astfel stimulînd sînul, va crește cantitatea de lapte.
Detalii : Scăderea secreției de lapte matern, soluții 

 

Cînd este necesar să stoarcem laptele matern ?

-Atunci cînd are loc trecerea de la colostru la laptele matur. Laptele vine în cantitatea mare, iar bebelușul poate să nu aibă necesitate să-l pape pe tot,atunci pentru a evita lactostaza, e necesar de a stoarce sînul. Nu  trebuie să goliți tot sînul, căci în acest caz, lapte va veni și mai mult, doar că stoarceți atît încît sînii să devină moi la atingere.

– Stoarcem puțin lapte în gurița copilului pentru a-l liniști sau pentru a-l stimula să ia pieptul.

– Să înmuiem sînii, atunci cînd ei sunt prea plini, astfel, copilul va putea mai ușor să apuce sfîrcul.

–  Dacă mama se confruntă cu blocarea canalelor lactofore sau lactostază.

– Storcem laptele atunci cînd este nevoie de a hrăni un bebeluș care , din careva motive, nu poate suge la sîn (e slăbuț, are greutate mică, este bolnav, copilul e născut prematur, copilul se învață să sugă la sînul care are sfîrcuri plate sau înfundate ).

– Mama are puțin lapte. Cu cît mai mult lapte va fi stors, cu atît mai mult lapte va veni.  dacă procesul de alăptare nu este încă armonizat, atunci e recomandat ca mama să stoarcă laptele, pentru a evita diminuarea cantității lui. Atunci cînd bebelușul începe să sugă, activ și corect, această necesitatea dispare.

– Mama trebuie să plece pentru un timp și îi lasă copilului lapte stors ca să fie hrănit de bunica, dădacă, tăticu , etc.

– Frecvența stoarcerilor trebuie să fie aproximativ din 2-3 ore. E important să reținem, că storsul des, a cîte puțin stimulează mai bine sînii să producă mai mult late, decît dacă stoarcem pipetul rar, dar în cantități mari.

Acumularea laptelui nu este justificată dacă doriți să stimulați sau să mențineți lactația. Cu cît mai des veți stoarce cu atît lapte mai mult veți avea (detalii:  Inhibiția procesului de producere a laptelui matern ).
Modalități de pompare a laptelui sunt mai multe. Putem utiliza un storcător sau manual.
Mai în detaliu citiți aici:  Cum  pompăm manual laptele matern   

Stoarcerea laptelui matern, tipuri de pompe

Păstrarea laptelui matern

Hrănitul la sîn  este un lucru minunat. Mămica petrece mult timp cu odorașul său și se formează acea legătura strînsă -mamă-copil. Dar sunt situații, cînd mama are nevoie să plece pentru un timp oarecare și anume în astfel de momente apare necesitatea  de a stoarce laptele. Astfel, copilașul nu va îndura foame în lipsa mamei și nu va fi necesar de a-i da lapte praf adaptat.
Mama poate să stoarcă laptele cu mîinile sau cu o pompă specială.
Laptele va fi păstrat în vase specializate (pliculețe, sticluțe, etc) care au fost sterilizate din timp. Vasul pentru lapte nu trebuie să fie plin, deoarece la îngheț volumul va crește și ar putea strica vasul.
Stoarcerea se face pe porții, cu interval minim de 15-20 min.

Recomandări

1. Nu e permis de a amesteca laptele stors în diferite perioade de timp;

2.  Nu e permis de a dezgheța și îngheța înapoi laptele;

3. Nu se adaugă lapte proaspăt stors la laptele care deja este înghețat. Pentru fiecare parte de lapte se prevede vas aparte.

4. Înainte de stoarcere spălați bine mîinile cu apă și săpun. Detaliile storcătorului trebuie să fie sterilizate.

5. Vasul în care veți îngheța laptele trebuie închis bine, pentru ca să nu pătrundă mirosuri străine. Pentru aceasta folosiți vase specializate anume pentru păstrarea laptelui.  Ar fi foarte bine, dacă pentru lapte veți rezerva o poliță aparte, astfel încît să vă asigurați la maxim că laptele dezghețat nu va mirosi a pește sau alte alimente din frigider.

Laptele uman arată diferit decît cel de vacă sau capră. Atunci cînd este pus la păstrare el se împarte în straturi, grăsimile se ridică la suprafață. Despre culoare, mirosul și gustul laptelui matern citiți aici:  Culoarea, gustul și mirosul laptelui matern 

În orice caz e bine să știți că fiecare porție de lapte, are componența sa individuală, gustul, culoarea și mirosul propriu, în dependență de hrana mamei, temperatura de păstrare, recipientul în care a fost înghețat laptele, timpul cînd a fost stors.

Păstrarea laptelui matern

1) Laptele matern, la temperatura camerei (pînă la 25 grade C) poate fi păstrat timp de 6 ore.

2)  Dacă în cameră este mai puțin de 20 grade C atunci laptele poate fi păstrat chiar și 10 ore.

3)  La temperaturi mai jos de 15 grade, laptele poate fi păstrat timp de 24 ore.

4)  În frigider, laptele stors poate fi păstrat cel mult 8 zile, dar cu condiția ca acesta să nu fie plasat pe  polița din ușa frigiderului, ci adînc în interiorul frigiderului, la temperaturi de 0 … +4 grade C.

5) La – 16…-18 grade C laptele poate fi păstrat  6 luni.

6)  La temperaturi mai jos de  – 18  grade C laptele poate fi păstrat timp de 12 luni.

7)  Puteți îngheța numai laptele care a stat în frigide nu mai mult de 24 ore.

8 )La congelare poate fi pus numai laptele proaspăt. E bine să notați pe recipient data stoarcerii.

9)  După dezghețare, laptele poate fi folosit timp de 24 ore, nu mai tîrziu, cu condiția că este păstrat în frigider.

10) E bine să notați pe recipient, data și ora stoarcerii. Înainte de a-l da copilului gustați-l, apreciați-i mirosul și gustul.  Laptele care este păstrat rece conține mai multe componente utile pentru copil decît cel ce a fost înghețat. Astfel, dacă știți că copilașul va păpa în următoarele 24 ore lăpticu, atunci nu are sens de a-l congela.

11) Pentru transportarea laptelui folosiți genți specializate.

Dezghețarea laptelui se face astfel :

1) Se pune sticluța cu lapte într-un vas cu apă , care treptat va dezgheța laptele.

2) Punem sticluța sub un jet de apă.

Încălzirea laptelui  poate fi făcută prin plasarea sticluței cu lapte într-o cratiță cu apă caldă.  În nici într-un caz nu vom încălzi laptele direct la foc, fierberea va distruge multe componente utile ale laptelui. Tot din acest motiv nu este recomandată încălzirea laptelui în cuptorul cu microunde.

Desigur laptele stors nu înlocuiește completamente hrănitul la sîn, dar această soluție este mai bună  decît orice alt lapte praf adaptat.

În continuare prezentăm vase, specializate, pentru înghețarea laptelui matern (ceea ce ne propun  la ziua de azi producătorii) :

Cînd dăm sugarului apă ?

La momentul actual,  există două păreri bilateral opuse, privitor la faptul dacă este necesar sau nu de dat apă, în adaos, copilului care este alimentat strict la sîn.  Prima opinie afirmă că :

a) Copilul nu are nevoie de apă suplimentară dacă este alimentat la sîn.

Drept argument al acestei teorii este faptul că laptele matern conține 87% apă care se asimilează foarte ușor și în așa fel este acoperită necesitatea copilului de lichide.

Alt argument, în favoarea acestei teorii este că în condiții de temperaturi înalte, copiii alimentați strict la sîn  suferă mai puțin de deshidratare decît cei alimentați artificial și primesc apă suplimentar. Astfel, unii specialiști afirmă că atîta timp cît copilul este  hrănit strict la sîn nu este nevoie de dat apă. Iar dacă copilașul este alimentat mixt (la sîn și lapte praf, sau pieruri din fructe, legume, terciuri, etc.) atunci este nevoie de a suplini necesitățile lui de lichide.

A doua opinie afirmă că :

b) Copilul trebuie să primească apă, chiar dacă este hrănit cu piept.

Alți medici afirmă că necesitatea de lichide a copilului nu poate fi acoperită, integral, doar de laptele matern și este necesar de a-i da apă suplimentar. Această apă va ajuta rinchilor să lucreze mai bine armonizînd lucrul și altor organe.   La baza acestui concept stă faptul că laptele matern este considerat – hrană, din aceasta rezultă că  bebelușii trebuie să primească apă.

Unde este totuși adevărul ? Cum să procedăm corect ?

  Soluția este la mijloc :).  Altă categorie de specialiști spun că:

c) Necesitatea de lichide a copilului depinde direct proporțional de condițiile în care se află acesta și decizia de a da sau nu apă bebelușului are la baza sa anume factorii mediului înonjurător. 

Este clar că o strategie unilaterală nu este prea binevenită în cazul dat.  Cel mai rațional ar fi ca mai întîi să  aprecia condițiile climaterice în care se află copilul.

Dacă copilul se află într-un mediu unde  temperatura NU depășește  18 grade, și umeditatea e cuprinsă între 50-70 % , atunci, NU este necesar de a  da sugarului lichide suplimentar.

Dar dacă copilul se află într-un mediu unde temperatura depășește  18 grade, umediatatea e scăzută, atunci, indiferent  de tipul de hrană, el trebuie să primească și apă, chiar dacă e hrănit strict la sîn.

Cantitatea de apă pe care o va bea copilul va depinde de necesitățile sale. Astfel, bebelușul poate bea într-o zi 2-3 linguri de apă, în alta 8, dar într-o zi călduroasă poate cere mult mai mult. Aceasta e normal, bebelușii își cunosc bine nevoile, nu-l limitați.

În cazul cînd copilul mănîncă și alte alimente decît lapte de mamă (pireuri, terciuri, lapte praf…), atunci, el va primi apă, în mod obligatoriu, indiferent de condițiile mediului în care se află.

Apa pentru bebeluș trebuie să fie curată, fără impurități (chimice, bilogice, etc.), fiartă, de temperatura corpului. Aveți grijă ca copilașul să bea suficiente lichide, căci 70 % din masa corpului uman o constituie apa – component strategic pentru viața umană.

 

Vă doresc sănătate !

Alăptarea gemenilor – poziții

 

Mamele care nasc gemeni, adesea, se întreabă dac vor putea hrăni la sîn ambii copii. Specialiștii spun că Da, este posibil, deoarece organismul matern este programat, din timpul sarcinii încă, de a hrăni doi bebeluși.  Și în cazul gemenilor este valabilă regula generală: Cu cît mai mult lapte vor bea copilașii cu atît mai mult organismul va produce.

Din cele relevate mai sus rezultă că organismul  mamei este capabil să hrănească, la sîn, gemenii, asigurîndu-le cantitatea necesară de hrană. De cele mai multe ori, problemele apar din motiv că mama trebuie să aibă grijă, concomitent, de doi bebeluși.

 

 

 

Astfel, mămica care are gemeni, are nevoie, în primul rînd, de ajutor, atît în treburile casnice cît și în îngrijirea copilașilor.

Pentru a hrăni cu succes, la sîn, mama trebuie încurajată.  Strategia de hrănire poate fi diferită, unele mame preferă să hrănească pe rînd fiecare copil, iar altele să-i hrănească concomitent.

Adesea, se întîmplă că un bebeluș este mai slăbuț decît altul și mama trebuie să se asigure că micuțul primește suficientă hrană. Uneori mamele storc laptele și hrănesc bebelușul cel mai slăbuț din cănuță, seringă (fără ac) sau biberon,  pînă acesta prinde la puteri și învață să sugă la sîn.  Important este ca bebelușului care este mai slab să i se propună cît mai des și sînul , pentru a-l învăța arta suptului :).

Dacă, totuși, mămica are puțin lapte și hrănește bebelușii cu lapte adaptat, atunci ar fi bine de menținut cît mai mult posibil hrănirea mixtă.  Fiecare hrănire începeți cu hrănitul la sîn, după care, propuneți odorașilor biberonul.  Important  e ca mama să urmărească ca fiecare copil să fie sătul. E bine, ca măcar, în primele luni după naștere, să aveți un cîntar acasă, pentru a cîntări bebelușii și să vă asigurați că ei adaugă bine în greutate. În continuare  prezentăm  pozele pe care le poate folosi o mămică care alăptează gemeni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Copilului nu-i ajunge lapte, simptome

Din anumite motive, adesea, mămicile se confruntă cu insuficiența lactației (detalii Insuficiența laptelui matern, cauze).  În continuare voi releva cum mămica   poate determina dacă bebelușul  primește suficient lapte.

 

1)   Suptul caracteristic

             Copilul care primește suficient lapte are un anumit specific atunci cînd suge. Bebelușii nu mănîncă lapte pentru că stau pur și simplu cu sfîrcul în gură, ci pentru că ei realizează mișcări de supt. Cum arată ele ? Veți observa  că copilul deschide tare gurița înainte să o închidă. Astfel o mișcare de supt constă în : deschiderea largă a  guriței – pauză – închiderea guriței.

Situația este similară cu cea atunci cînd sugem un pai. Astfel, atîta timp cît tragem lichidul prin pai, bărbia noastră este puțin lăsată, cînd încetați să mai sugeți barba revine la poziția inițială. În cazul cu suptul la sîn au loc aceleași mișcări.  Atunci cînd copilul lasă puțin bărbia atunci el înghite lapte. Cu cît “pauza” e mai mare cu atît mai mult lapte a înghițit bebelușul.

Astfel, dacă observați că copilașul face aceste ” pauze”, atunci, fără frică puteți ține la sîn bebelușul fără a ține cont de legea că odorașul trebuie să sugă fiecare sîn a cîte 20 min.,

Un copilaș care a supt, eficient, un sîn timp de 20 minute, cu “pauze” mari și bine vizibile,  el poate să nu mai dorească să pape din al doilea sîn.  Dar un bebeluș care a supt sînul fără să înghită lapte, poate să stea la piept 20 de ore în continuu și tot flămînd să rămînă.  

 

2)  Scaunul copilului

Meconiu

Al doilea criteriu relevat este scaunul copilului. În primele zile după naștere scaunul copilului este de culoare verde închis, aproape negru, numit meconiu.  Meconiul se depozitează în intestinul copilului în perioada intrauterină. El este eliminat din organism. În primele zile după naștere. Dacă la a 3-a zi după naștere scaunul copilului devine mai deschis la culoare, aceasta înseamnă că bebelușul mănîncă suficient lapte. De regulă, la a 5-a zi după naștere scaunul copilului arată așa cum trebuie să arate scaunul unui copil hrănit la sîn.

Scaunul normal al bebelușului alimentat strict la sîn

Scaunul normal al bebelușului poate fi sub formă de pastă moale sau chiar  apos, cu miros slab pronunțat, de culoare gălbuie -maro. Scaunul la fel poate fi și oranj, verzui, să conțină mucozități sau după consitență să fie similar cremei pentru ras (din cauza multitudinii de bule de aer). Toate acestea reprezintă variante ale normei, dacă copilul este strict, alimentat la sîn. (sursa : JACK NEWMAN, MD, FRCPC)

Scaunul norlam al unui copil care este hrănit la sîn și mai primește mîncare suplimentară (ex. terci din orez )

Numărul de scaune, reprezintă un criteriu foarte important  pentru a determina dacă bebelușul primește sau nu suficient lapte.

Astfel, după 2-3 zile de a naștere, scaunul copilului este mai des și voluminos. La sfîrșitul primei săptămîni de viață bebelușul trebuie să aibă scaun  minim de 2-3 ori timp de 24 ore, în volum destul de mare. Pe lîngă toate acestea, copilașii murdăresc scutecul, practic, după fiecare hrănire.

Copilul care la a 4-5 zi din viață  încă are scaunul sub forma de  meconiu trebuie arătat, în aceeași zi, medicului.  

Dacă copilul,  de la 5 -21 zi de la naștere nu a are măcar un scaun semnificativ pe parcursul a 24 ore, atunci adresați-vă la medic. La această vîrstă, scaunul rar, indică că copilașul nu primește suficient lapte.  (Desigur sunt cazuri, rare, cînd și aceasta este o normă de comportament a copilului, dar mai bine să vă asigurați.)

 

3) Urinarea

Culoarea normală a urinei este gălben deschis cu mici diferențe a nuanței

Copilul, mai mare de 4-5 zile  trebuie să ude bine (nu doar să le umezească  puțin) minim 6 scutece.

Scutecele de unică folosință trebuie să fie bine pline. UN scutec plin este mult mai greu decît unul care este practic uscat. Astfel, dacă copilul, pe parcursul a 24  “umple” 6 scutece de unică folosință, înseamnă că copilașul mănîncă suficient lapte la sîn.

Această metodă nu este relevantă în cazul în care copilul primește, suplimentar, apă.

 

Varinată normală a culorii urinei

Culoarea urinei, copilului nou născut este practic incoloră, e normal să aibă și o nuanță ușor gălbuie.  Uneori urina poate avea culoare roză sau chiar roșietică, nu este nimic strașnic. Nimeni nu poate spune de ce se întîmplă astfel și dacă aceasta este normal sau nu.  (sursa : JACK NEWMAN, MD, FRCPC)

 Totuși, așa culoare a urinei, reprezintă un semnal, clar, că este necesar de a urmări, strict, dacă copilul este pus corect la sîn și dacă el într-adevăr înghite lapte și nu stă pur și simplu cu sfîrcul în gură. În primele zile de

după naștere copilul poate suge lapte numai dacă este pus corect la sîn.

Urina de culoare roșie

Dacă copilul va primi apă suplimentar, aceasta nu va rezolva problema, doar că urina nu va fi roză la externarea din spital.

Despre poziționarea corectă la sîn, puteți citi aici : Poziționarea corectă a copilului la sîn!   , de regulă, poziționarea corectă la sîn, rezolvă problema, dar, dacă mama nu reușește să facă acest lucru, atunci copilul trebuie să primească lichide suplimentar, nu neapărat din biberon, puteți folosi lingurița, cănuța, o seringă fără ac, sau un sistem de hrănire suplimentară la sîn : Suplimente alimentare pentru copil în timpul reluării lactației !!! 

La fel, copilul poate să nu primească suficient lapte din cauza alăptărilor rare și limitate în timp.

Vă doresc, să depășiți, cu succes, momentele  dificile! Sănătate mamelor și copilașilor !

Mai mult:

Greutatea băieților, 0-10 ani

Înălțimea băieților, 0 – 10 ani

Înălțimea fetițelor, 0 – 10 ani

Greutatea fetițelor, 0 – 10 ani

Cînd laptele praf e necesar pentru un copil alimentat la sîn ???

Această întrebare reprezintă un adevărat tărîm de contradicții atît în lumea mamelor cît și cea  a medicilor.

Vreau, în acest articol să relev părerea mea (bazată pe o experiența dureroasă 🙁 ) privitor la situația dată .

În ultima vreme am observat un adevărat boom de informație  unde specialiștii pledează pentru hrănitul strict la sîn și  neagă categoric necesitatea suplimentului, argumentînd că copilașul sugînd la sîn va regla cantitatea de lapte. (Pînă a  naște copilul am crezut sută la sută în veridicitatea argumentelor spuse pentru hrănirea strict la sîn, indiferent de circumstanțe, dar în viață, adesea se întîmplă altfel… și apar situații care te fac să îți modifici părerea. )

Teoretic totul e bine, dar în practică ???

Nu am nimic împotrivă!E minunat dacă mama poate să-și hrănească copilașul!

Dar ce facem cînd acest lucru, din careva motive nu prea reușește ??? Să terorizăm copilul cu foame și să-l slăbim și mai mult ? Desigur, e foarte bine cînd mama organizează corect alăptarea și depășeste armonios crizele de lactație și specialiștii spun BRAVO !

Foarte bine, dar vreau să remarc (și am să scriu această notă  și în alte articole) că s-ar putea să avem parte și de alt scenariu:

Atunci cînd copilul din cauza lipsei de hrană slăbește, devine letargic și  nu mai are putere să sugă la sîn, iar situația dată , fără intervenție medicale are impact foarte negativ asupra sănătății copilului. Mama poate nici să nu observe problema, uneori nici medicii nu o sesizează, deoarece copilul e slăbit și e foarte “cuminte ” și “satisfăcut”, doarme mult și toți sunt fericiți  în afară de micuț, care îndură foame (vezi mai mult  Alăptarea și sindromul copilului “cuminte”  ).

Adesea se întîmplă că copilașul, slăbuț după naștere, din anumite  motive (traume, poziționare incorectă,sfîrcuri incomode) nu suge suficient lapte. Mama, conform recomandațiilor nu-i dă hrană suplimentară  (aceasta poate fi lapte stors pe care copilul îl poate bea din seringă, linguriță, cănuță sau dacă mama nu are lapte  se poate de dat și   lapte praf) copilașul se epuizează și următorul pas e  internarea în spital .

Vreau să spun, că nu e o crimă să asiguri hrană suficientă pentru copil, să nu îndure foame, ACEASTA E NORMAL. E crimă să chinui copilașul.  Chiar dacă apelați la supliment, e în ordine, un copil care nu e slăbit, care crește și are forțe va stimula sînul mamei, din plăcere și atunci cînd lactația se va normaliza veți renunța complet la supliment (vezi mai mult Suplimente alimentare pentru copil în timpul reluării lactației !!!).

Sistem de alimentare la sîn

Știu că pe forumuri multe mame se laudă că au lăsat copilul strict la sîn și peste o lună – două lucrurile s-au normalizat. Pot numai să mă bucur pentru ele, dar trebuie să știm că riscul  este al nostru și al bebelușului.Ce facem dacă slăbim prea mult copilul ? Nu sun contra alăptatului la sîn, doar vreau să atrag atenția că este și partea întunecată a  recomandațiilor luminoase  privitor la depășirea crizelor de lactație. Vreau să atrag atenția că sunt și consecințe serioase.

Replica cea mai iubită în aceste cazuri, este că :”animalele hrănesc puii cu lapte și nu recurg la supliment “!

Foarte corect ! DAR !

Să nu uităm, că la animale supraviețuiesc puii cei mai puternici, cei mai slăbuți nu rezistă. Ursoaica polară care naște 3 pui, are mare bucurie dacă crește 2, dar de cele mai multe ori rămîne cu un singur pui, cel mai viteaz care a putut sa-și facă loc cu dinții la sînul mamei și să pape lapte.

În lumea animă e vorba de supraviețuirea celui mai puternic. Are loc o selecție naturală strictă și feroce. Da, ursoaica are lapte adaptat puișorilor, dar rezistă cel care are putere să  dobîndească  mai mult.

Abordînd atitudinea de mai sus, oare nu punem și noi copiii noștri în condițiile puilor de urs polar?

Oare copilașii care se nasc slăbuți trebuie să fie selectați natural ? Să-i lăsăm, că dacă nu au putere să sugă lapte, înseamnă că sunt slabi și nu au dreptul la viață?  Nu e vorba de nici o exagerare, căci situația unui copil slăbit de foame, fără o intervenție adecvată nu duce la nimic bun.

Hrăniți copilașii la sîn, dar urmăriți cu strictețe ca el să primească cantitatea necesară de hrană pentru a-i asigura o creștere și dezvoltare sănătoasă.

Vă doresc sănătate și poftă mare bebelușilor :) !

Mai mult:

Cît crește copilul în primul an de viață ?

Circumferința capului la băieți, 0 – 5 ani

Înălțimea băieților, 0 – 10 ani

Greutatea băieților, 0-10 ani

Circumferința capului la fetițe, 0 – 5 ani

Înălțimea fetițelor, 0 – 10 ani

Greutatea fetițelor, 0 – 10 ani

Dezvoltarea fizică a copilului de 0- 5 ani

Cît lapte mănîncă copilul hrănit la sîn ?

Dezvoltarea fizică și psihică a copilului depinde, în primul rînd, de alimentația pe care acesta o primește. Nu zadarnic, mamele grijulii au adesea întrebări privitor la calitatea și cantitatea alimentelor pe care le consumă bebelușul. Atunci cînd este vorba de hrană adaptată, mămica ușor  poate  urmări cît lăptic a păpat odorașul ei, dar ce facem cînd iepurașul mănîncă la sîn? Cum putem verifica dacă bebelușul primește suficientă hrană ?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În primul rînd, aș vrea să remarc faptul că fiecare prichindel este individual. Astfel, un copilaș dimineața  poate mînca mai puțin comparativ cu mesele din timpul nopții, altul poate face invers, noaptea să doarmă și dimineața să pape bine.

Prin urmare, calculele pe care  le facem, privitor la cantitatea hrănii,  sunt relative și nu sunt relevante, atîta timp  cît copilașul se simte bine, crește și se dezvoltă conform normelor de vîrstă, deoarece necesitățile copiilor sunt diferite.

Ne cătînd la toate acestea, mamele ar trebui să știe măcar aproximativ ce volum de hrană trebuie să primească bebelușul ei, deoarece majoritatea maladiilor adesea sunt precedate și/sau însoțite de lipsa poftei de mîncare, iar mămica care observă din timp schimbarea dispoziției  copilului poate să depisteze mai ușor și mai rapid problema și să o soluționeze cu ajutorul medicului (în dependență de situație).

 

Un copil care mănîncă la sîn are, aproximativ, următoarele necesități :

– 0-2 luni : 1/5 din masa corporală;

– 2-4 luni: 1/6 din masa corporală;

– 4-6 luni: 1/7 din masa corporală;

– 6-9 luni: 1/8 din masa corporală;

– 9-12luni: 1/9 din masa corporală;

 

Exemplu : Un copil, la vîrsta de  1 lună, cîntărește 4000 g atunci conform datelor de mai sus, timp de 24 ore, el trebuie să mănînce  800 ml de lapte.

 

Pentru a verifica, corect, cît mănîncă copilul  mămica îl va cîntări înainte de masă și după.

 

Calculul caloriilor (M.S. Maslou)

Un litru de lapte matern conține, în mediu, 700 kkal.

0-3 luni va primi 125 kkal per kg a masei corporale.

3-6 luni va primi 115-120 kkal per kg a masei corporale.

6-9 luni va primi 110 – 115 kkal per kg a masei corporale.

9-12 luni va primi 100-105  kkal per kg a masei corporale.

 

Exemplu : Un copil de 4,5 kg, cu greutatea 5800 g trebuie să mănînce aproximativ 120 kkal per kg a masei corporale, astfel, 696  kkal pentru 24 ore, ceea ce constituie aproximativ 994 ml de lapte (necesitate calculată pentru 24 ore).

 

Simptome care indică că copilul nu mănîncă suficient lapte

Copilul urinează mai puțin de 6 ori pe parcursul a 24 ore;

Urina e de culoare galben închis cu miros înțepător;

 După alăptare, nu mai aveți ce stoarce din piept;

Copilul adaugă puțin în greutate, sau rămîne la același nivel sau și mai rău – slăbește;

– Copilul plînge și este neliniștit;

– În cazurile mai grave, copilul este slăbit, plînge slab, doarme foarte mult (organismul său micuț încercă să economisească energia, scade nivelul glucozei din sînge),  poate fi chiar letargic. Dacă urmăriți la copil asemenea simptome, apelați, de urgență, la ajutor medical.    

 

Frecvența meselor diferă la diferiți copii, dar în mediu, la noi născuți, alăptarea este de 12-14 ori (timp de 24 ore), la copilașii mai mărișori 8-12 ori. Adesea se întîmplă că bebelușii stau ore în șir la sîn, sau cer să fie alăptați chiar din oră în oră, ( aceste solicitări au explicație: stomacul copilașului este de mărimea pumnișorului său și se digeră foarte repede. Hrănirile dese asigură bebelușul cu volumul necesar de lapte, doar că este servit în porții mici), dar cu vremea odorașii își instalează un regim alimentar, care necesită alăptare din 2,5 -3,5 ore.

Astfel, pentru a-i asigura copilului hrană, conform necesităților și posibilităților sale, medicii recomandă hrănirea la cere, chiar dacă, acestea epuizează adesea mama. Căci anume, mămica, este cea care ghidează, ajută copilașul să se încadreze și să fie fericit în această lume mare.

E suficient de gras laptele meu ?

Cînd am devenit mamă,  una din primele întrebări care  mi-a apărut a fost: este oare suficient de gras laptele meu ? Primește oare bebelușul cantitatea necesară de grăsimi ?

Pentru a răspunde la aceste întrebări am citit mult și,  în acest articol, voi expune ceea ce am reușit să aflu la tema dată pentru a ajuta și alte mămici.

Componența laptelui matern este individuală la fiecare mămică și e în strînsă dependență de necesitățile propriului copil. Totuși de unde apare problema “grăsimii laptelui” ?

Adesea mamele se ciocnesc cu așa situație (cum a fost și în cazul meu): Copilul stă la sîn 24/24, dar adaugă puțin în kg, după care vine  medicul și zice că laptele mamei este slab,  că conține puține grăsimi și din acest motiv copilul ia puțin  în greutate. Următorul sfat poate fi : de a hrăni copilului cu supliment sau mama trece la o dietă specială.

În cazul meu, s-a încercat o dietă specială, cu produse bogate în grăsimi, dar din păcate rezultatul nu a fost nici pe departe îmbucurător, din cauza produselor bogate în grăsimi, copilașul a avut o alergie puternică pe tot corpul, adesea laptele prea gras, la copil poate să-i provoace dezechilibru al sistemului digestiv care se manifestă fie prin diaree sau constipație.

În cele din urmă am înțeles că problema nu era de fapt grăsimea laptelui, ci faptul că copilașul nu apuca corect sînul (la mine sînul era mare, iar sfîrcurile plate ceea ce făcea mai dificilă hrănirea la sîn).    Din acest motiv el păpa mai mult lapte din față, bogat în lactoză și sărac în fermenți și grăsimi. De aici și venea problema adaosului mic și nicidecum din cauza că laptele nu era suficient de gras.

Astfel, dacă copilașul e pus la sîn corect și alăptarea se desfășoară armonios (copilul bea și lapte din față și lapte din spate), rezultatele nu se vor lăsa mult timp așteptate. De regulă, copiii încep a adauga bine după ce sunt eliminații factorii sus numiți.

În cazul nostru băiețelul în prima lună a adăugat numai 300gr (el mînca preponderent lapte din față numai), dar în luna a doua, cînd copilul a început să primească , în mod garantat, la fiecare hrănire și laptele din spate (am  schimbat tactica hrănirii), masa corporală a copilului a crescut cu 1 kg 200gr. :).

Dacă vă confruntați cu o astfel, de problemă, asigurați-vă mai întîi că copilul este pus corect la sîn și mănîncă ambele tipuri de lapte.

În cazul în care alăptarea este organizată corect, copilașul este mulțumit și crește bine, atunci culoarea, consistența  laptelui nu contează. Chiar dacă vă pare că laptele nu e destul de galben, sau că e prea transparent, atîta timp cît copilul crește bine nu este cazul să interveniți, deoarece știm cu toții că organismul mamei produce lapte în strictă corespondență cu necesitățile bebelușului pe care el le are la un anumit moment, din viața sa.

Dar dacă copilul papă tot lăpticu din sînul mamei, dacă el suge corect, iar adaosul masei corporale este mic,  atunci consultați neapărat medicul, pentru a exclude (sau a diagnostica) prezența unei patologii.

În unele cazuri medicul poate considera că este necesar de a-i da copilului supliment, cred că ar fi bine să-i urmați sfatul (în pofida literaturii care afirmă invers).

Suplimentul nu va permite ca copilul să slăbească prea mult. Nu cred că este normal să aduci copilul la stare de distrofie pînă cînd vine laptele în cantitate mai mare. Mai rațional ar fi să-i dai copilului hrana în cantitatea necesară pentru ca el să crească și să prindă la puteri, iar atunci cînd veți simți că cantitatea de lapte a crescut (vezi, Cum sporim lactația ?  ),  puteți încetișor să scoateți suplimentul, detalii la :Suplimente alimentare pentru copil în timpul reluării lactației !!! .

Nu lăsați copilul să sufere foame !!! Aceasta nu va aduce mai mult  lapte gras și sănătate pentru bebeluș, căci dacă nu veți asigura copilului hrana  necesară, el va slăbi din ce în ce mai mult și nu va avea putere să stimuleze pieptul, astfel încît, să-l facă să producă lapte în cantitatea și componența necesară. 

Un copil slăbit de foame nu se dezvoltă armonios și nu dă semnalele necesare organismului mamei pentru a produce un anumit fel de lapte (cu un procent mai mare sau mai mic de grăsime).

(Mai detaliat citește Alăptarea și sindromul copilului cuminte” )

Teoria că un copil satisfăcut tace, iar cel nemulțumit plînge NU este întotdeauna valabilă.

Se poate întîmpla și astfel, copilașului nu-i ajunge hrană și lichide, din cauza aceasta el slăbește mult, iar bebelușul devine și mai “satisfăcut” și mai “liniștit” și mai “cuminte”.  Părinților nici prin cap nu le trece că poate fi problemă, dar   în realitate copilul devine și mai slab, nu are putere să sugă, doarme din ce în ce mai mult. Pe lîngă acestea se poate acutiza hipoglicemia și hiperbilirubinemia (icterul) ceea ce provoacă o somnolență și mai pronunțată.  Copilul se poate deshidrata, ceea ce implică  atît ajutorul  medical de urgență cît și o posibilă internare.

Din aceste motive e mai rațional să-i asigurați hrană prin toate metodele disponibile. Dacă vă este frică că copilașul va renunța la sîn, atunci dați-i supliment din cănuță, linguriță sau o seringă (fără ac desigur).

Desigur laptele matern reprezintă cea mai bună hrană pentru copil, dar aceasta nu reprezintă un motiv ca copilașul să aibă ulterior probleme de sănătate pentru că  nu a avut hrană suficientă la o anumită etapă a dezvoltării sale,  iar noi părinții,  ne luăm responsabilitatea de a merge la un astfel de risc sau nu.

Dacă totuși considerați că problema e în cantitatea de grăsime a laptelui puteți mînca miez de nucă, dar atenție, acest produs este un alergen puternic. Dacă credeți că laptele e prea gras, atunci consumați mai multe lichide, în mediu 2,5 l pe zi (se includ și supele, sucurile, etc.).

Însă de cele mai multe  ori, mămicile nu au motive pentru a se îngrijora, căci cantitatea de grăsimi din laptele matern este determinată genetic și corespunde cerințelor nutritive ale copilului în creștere. Adică cantitatea de grăsimi din lapte depinde de vîrsta copilului, de vremea cînd are loc alăptarea (noaptea laptele e mai gras decît ziua, laptele din spate e mai gras decît cel din față, colostrul e mai gras decît laptele matur, etc), de ritmul  de creștere a fiecărui copil.

Un fapt interesant   are loc la mamele care au născut gemeni și dau fiecărui copil același sîn.   Componența laptelui din fiecare sîn al mamei este diferit, adică organismul mamei produce lapte, individual pentru fiecare geamăn în parte (în concordanță cu cerințele individuale ale fiecărui), conform unor mecanisme numai de el știute.   Componența laptelui variază, respectiv și cantitatea de grăsimi pentru a suplini cît mai bine nevoile organismului mic, ce se află în creștere și dezvoltare.

Astfel, dacă mamei îi pare că are careva probleme cu laptele mai bine să consultați atît un medic pediatru cît și un specialist în domeniul lactației pentru a vă asigura de corectitudinea deciziilor luate, căci pe cîntar este pusă sănătatea  odorașilor noștri.

Sănătate și cît mai mult lăptic  pentru bebeluși !

Cît lapte mănîncă copilul hrănit la sîn ?

Greutate mică la copilul de 0-1 an

Cît crește copilul în primul an de viață ?

Dezvoltarea fizică a copilului de 0- 5 ani