Baia bebelusului si impactul ei asupra tonusului muscular

Despre baita bebelusului gasim foarte multa informatie.

Din acest motiv, in acest articol voi releva, pe scurt,  observatiile pe care le-am facut, in mod “independent”, impreuna cu puisorul meu, despre legatura dintre  temperatura apei in care copilul face baita si tonusul muscular (crescut/slabit).

 

Date de intrare : :)

1) Cind baiam piciul, in primele zile de viata, temperatura apei o potriveam cu cotul, termometrul imi arata+/- 32 C, in camera era in jur de 22 C.

3) Uneori baita era mai calda, in jur de 36 C.

2) Treptat, pe la 4 luni, am inceput a scadea temperatura apei, astfel incit pe vreme de vara, piciul facea baiata in apa practic rece : 28- 26 C.

Piciul, initial, era plasat in apa de t 30 C, dupa care treptat adaugam apa rece. Copilul incepea sa se miste activ.

Imediat ce activitatea motorica se diminuiaza copilul era scos din apa si incalzit. (c-am asa in doua cuvinte)

 

Observatii:

1) Cu cit apa e mai calda, cu atit tonusul muscular al copilului e mai relaxat.

Si invers: cu cit e mai rece cu atit tonusul muscular e mai ridicat .

 

2) O data cu racirea apei, activitatea motorica a bebeluslui crestea. Tonusul muscular crestea – e vorba de o reactie fiziologica, prin care bebelului se incalzeste. Totodata, aceasta reactie de incalzire reprezinta un antreament musular, un fel de gimastica.

 

Dupa cum, am scris mai sus, ‘antrenamentul” sub forma de baita dureaza in dependenta de resursele copilului.

Adica, la un copil, activitatea motorica poate scadea in 10 sec, la altul in 30 s la cineva tip de 2, 3, 4,5 min. Totul depinde de copil. Si dozarea efortului termic, se face, desigur, in conformitate cu reactiile copilului.

Adica: Imediat ce activitatea motorica se diminuiaza copilul este scos din apa si incalzit.

 

PS.  Masajul, e la fel o metoda buna de stimulare a activitatii motorice la copii, dar, are 2 neajunsuri:

1) Se face de la 3 luni.

2) Specialistul nu intodeauna dozeaza corect si in dependeta de copil efortul fizic. Din acest motiv pot avea loc suprasolicitari fizice sau insuficienta de stimulare.

 

Mai detaliat despre modalitatea de stimulare a activitatii motorice la bebelusi prin intermediul frigului puteti citi aici:

Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare


Fapte:

 1) Cind plasam copilul in apa calda in jur de 38C – 40C – el practic adormea. Minutele si piciorusele stateau moi, intinse a lene.

 

2) Cind am trecut la baitele racoroase, copilul iesea din baita, multumit, activ, papa bine dupa….

 

3) Medicul neurolog ne-a laudat, a spus ca mergem foarte bine cu dezvoltara neurologica. Pediatrul, la fel a spus ca suntem bravo :) !

 

4) Stiu un caz concret, unde copilul era bait strict la temperatura de 40C., iar medicul ortoped, le-a spus ca au tonusul muscular prea relaxat (ceea ce nu e bine), chiar daca i se facea masaj in mod regulat.

Adica, vreau sa spun, ca baitele prea calde pot relaxa muschii excesiv. Iar activitatea musculara conditioneaza, in mod direct, dezvoltara integra a individului.

Mai detaliat citit Arsavschii Ilie Arcadie (1903—1996)fiziolog rus, academicA inaintat Teoria termodinamică de dezvoltare individuală a organismelor.

I.A. Arsavschii a descoperit ca activitatea motrica a organismului induce un surplus de procese anabolice, care ii asigura cresterea si dezvoltarea.

 

 5) Copii, cresuti, in racoare, sunt mai rezistenti si mai sanatosi.

 
 Concluzii :

 

 1) O baie prea calda poate relaxa muschii mai mult decit ne dorim, ceea ce nu e bine pentru dezvoltarea copilului.

 

2) O baie racoroasa stimuleaza activitatea motorica a bebeluslui, astfel saltind si dezvoltarea lui fiziologica. Aceasta e valabil atita timp cit dozarea timpului de aflare in apa se face in dependenta de resursele proprii ale copilului. (Imediat ce activitatea motorica se diminuiaza copilul este era scos din apa si incalzit.)

 

3) In cazul cind depasim, fie din neatentie sau nestiinta, pragul ce caracterizeaza posibilitatile copilului de a se autoincalzi (adica il tinem prea mult in apa racoroasa ), piciul se poate imbolnavi.

Din acest motiv, baitele racoroase, solicita MARE ATENTIE : (Imediat ce activitatea motorica se diminuiaza copilul este scos din apa si incalzit.)

 4) Daca ne este frica, sa nu prea relaxam sau sa nu racim copilul, putem aborda metoda de mijloc, punem apa calduta in jur de 30- 32 C, si facem baita cu placere :)

 

Va doresc sanatate si baite placute :)

 

Citeste mai mult:

Colici la bebelusi: motive si solutii

Dureri de cap dupa anestezia epidurala, solutii

Remedii homeopatice – 7 motive CONTRA

Vaccinarea – cum reducem riscurile

Colici la bebelusi: motive si solutii

Colicii la bebelusii mici reprezinta una din cele mai discutate probleme, intre mamici, mai ales cind vrei sa dormi, iar copilasul plinge, si plinge, si plinge…..

TE duci la medic, iti spune – colici, rabdati…. Ufffff, de-ar fi asa de simplu…. Dar iti vine sa plingi si tu alaturi de bebe cind il vezi cum sufera….

Unii incep sa administreze preparate cu bacterii, in speranta ca va atenua un pic suferintele micutului, dar, bani multi, efect putin…

In genere, am senzatia, ca orice durere de burtica, medicul o numeste colica, iar motivul, ramine de gasit inca… asa ca, curaj !

 

In acest articol vreau sa relevez citeva motive care ar putea duce la declansarea colicilor la copii. Este ceea ce mi-a reusit mie sa cristalizez, daca ati gasit si alte motive scrieti, sa ajutam si alte mamici.

 

Deci, pe bebelus (hraniti artificial sau la san) il poate durea burtica din mai multe motive:

 

1) Copilul a inghitit aer in timpul mesei.

 

Solutia: Il tinem ridicat pina iese aerul.

 

2) Biberonul nu e potrivit pentru bebelus, ceea ce ii provoaca discomfort in timpul mesei.

 

Solutia: INcercati diferite tipuri de biberoane: mai mare, mai mic, fluxul mai lent, mai rapid, materialul mai moale sau mai rigid, cu baza lata sau ingusta, de diferita forma. Adesea e problema pur si simplu in preferinta personala a micutului.

 

3) MAma a mincat ceva nepotrivit pentru copil.

 

Solutia: Se administreaza sorbent si mamei si bebelusului. Aici bacteriile nu vor ajuta. Sorbetul va elimina din burtica bebelusului acei compusi care nu i se potrivesc.

DAca mama a mincat ceva nepotrivit, cum ar fi, frigarui, este clar…..

 

4) Mama a mincat prea mult.

 

Vreau sa ma opresc, un pic, la momentul cind mama a mincat prea mult. Atunci cind consumam alimente, ele sunt digerate in sistemul nostru digestiv si in forme de substante simple, ele trec in singe, limfa .

IN cazul cind mama consuma mai mult decit poate digera, particulele nedigerate pot fi absorbite in singe , limfa, din care mai departe vor ajunge in laptele matern, asfel, cauzind copilului dureri, deoarece organismul nu cunoaste asemenea componente. Adica, daca mama papa o cratita intreaga de hrisca, pe copil il poate durea burtica. SI nu ca e vinovata hrisca, ci problema e ca hrisca nu s-a digerat bine. In asa situatii, in ajutor ne vin:

 

a) O farfurie mica in care incape putina mincare :)

b) Preparate cu fermenti (de tip, pancreatin, creon, pangrol, panzinorm…..);

c) Sorbeti (carbune activat, smecta, lactofiltrum, enterosgel….).

 

5) Mama este stresata .

 

Solutia: Liniste si valerianasau orice alt remediu care va calmeaza….. Daca trebuie cereti ajutor si de la furnica…..

 

Hormonii stresului, ajung in lapte, si provoaca spasme la nivelul intestinului, astfel apar colicii.

 

6) Regimul de somn al copilului este dezechilibrat.

 

Daca din anumite motive copilul nu-si implineste somnului, copilul se streseaza, in continuare se repeta mecanismul descris mai sus.

 

7) Bebelușul e supraobosit, suprastimulat.

 

Cind copilul e excitat, esuprastimulat, cind il gidila si mama, si tata, si bunici, si vecini …… copilul se streseaza, se supraoboseste. El face gesturi specifice: se intoarce cu spatele, se ascunde cu minutele, intoarce capul, plinge…… In rezultat sistemul nervos, poate iarasi provoca spasme la intestine.

 

8) Insuficineta de lactaza si surplusul de gaze intestinale

 

LACTÁZĂ, lactaze, s. f. Enzimă care transformă lactoza în glucoză și galactoză. sursa: http://dexonline.ro/

 

Lactoza reprezinta glucidul din laptele matern. Datorita lactozei laptele e dulce, iar bebelusi cresc bine :). Lactoza este digerata in intestinul subtire, de catre fermentul lactaza.

La bebelusi (in mare parte), pina la 3 luni, intestinul nu produce o cantitate suficienta de ferment (lactaza) pentru a digera lactoza. Sau copilul primeste mai mult lapte din fata decit din spate (atunci cind mama are foarte mult lapte, sau copilul e pus la sin rar).

 

Astfel, lactoza nedigerata este impinsa in intestinul gros unde serveste drept hrana pentru coloniile de Lactobacillus bifidus care asigura un mediu acid in tractul digestiv, astfel, inhibind dezvoltarea microflorei patogene, ciupercilor, parazitilor.

In urma procesului de fermentare a lactozei de catre bacterii din intestinul gros, se produc multe gaze. Ceea ce si ii deranjeaza adesea pe bebelusi.

 

Solutia:

La moment in farmacii putem gasi doua tipuri de medicamente ce ar ajuta bebelusii:

 

1) Ferment lactaza ( Colief) – care ajuta copilul sa digere surplusul de lactoza.

 

Un pos scriptum scurt despre preparatele de lactaza. Mamicile trebuie sa stie ca acest ferment este produs din niste ciuperci de mucegai, dupa care este purificat. Acest moment este important deoarece ar putea produce reactii alergice. In cazul nostru, dupa o administrare zilnica, timp de 2 luni, intr-adevar am vazut imbunatatiri cu burtica si la tema somn linisitit :), DAR, am facut alergie. (Alergia, poate sa apara nu neaparat imediat, in cazul nostru a aparut dupa doua luni, ea putin cite putin se acumula in organism, mai detaliat voi descrie in alt articol… Impotant e ca am scos fermentul lactaza si alergia a trecut de la sine fara preparate suplimentare si fara a face modificari in regimul meu alimentar).

Oricum trebuie sa retinem ca fermentul este o proteina, iar organismul poate sa primeasca sau sa respinga proteine straine.

 

2) Preparate carminative ce favorizează evacuarea gazelor intestinale ( sunt foarte multe marci).

Masajul, comprese calde, ajuta copilul sa se linisteasca.

 

 

Insuficienta de lactaza poate aparea din diferite motive (alergie, viroza, infectii intesitnale, etc) despre care vom vorbi mai tirziu.

 

 

9)Orice alta durere

 

Bebelusii nu pot sa spuna ca ii doare ceva si ce anume, din acest motiv, ATENTIE mare ! Adesea, copii pling, iar parintii cred ca e vorba de burtica, pe cind in realitate poate fi cu totul alta problema.

Din acest motiv, daca copilul e nelinistit, consultati medicul, pentru a confirma sau infirma prezenta colicilor.

 

Va doresc sanatate si nopti linistite :) !

 

Citeste mai mult:

Calirea bebelusilor – modalitate de compensare a imaturitatii fiziologice la copii
Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice
Sfârcuri crăpate
Stafilococul auriu și rezistența la diferiți factori

Arsavschii Ilie Arcadie – om de stiinta

Totusi cine a fost Arsavschii Ilie Arcadie ?

Mai jos prezentam o mica biografie, pentru om atit de mare…

Arsavschii Ilie Arcadie – fiziolog rus, academicA inaintat Teoria termodinamică de dezvoltare individuală a organismelor.

Dezvoltind teoria invatatorului sau A.A. Uhtomschii despre diferentele de greutate la diferite organisme vii, I.A. Arsavschii a descoperit ca activitatea motrica a organismului induce un surplus de procese anabolice, care ii asigura cresterea si dezvoltarea.

A contribuit mult in pediatrie: a explicat de ce e importanta alaptarea imediat dupa nastere, a formulat concret indicatorii ce releva nivelul de maturitate fiziologica, a propus metode originale de calire, etc.

Arsavschii Ilie Arcadie – nascut in satul Ivanovca, provincia Ecaterinoslavscoia.

A absolvit facultatea de medicina  a Universitatii Nord  caucaziene ((Rostov-pe-Don, 1926).

Aspirantura, in domeniul fiziologiei, a facut-o in Moscova.

Din 1929 s-a perfectionat in Universitatea din Leningrad (Sankt Petersburg) sub conducerea lui A.A. Uhtomschii.

In 1932 – 1934 – docent al catedrei de fiziologie la facultatea de Biologie, Universitatea din Kazan.

Din 1934 –  activeaza in cadrul Institutului de Medicina Experimentala, iar în 1935 a organizat și

condus laboratorul de fiziologie si patologie.

1939 – profesor.

In 1953 in legatura cu “Complotul doctorilor ” laboratorul a fost inchis (redeschis in 1954).

 

“Complotul doctorilor “-  (în rusă дело врачей (afacerea doctorilor), врачи-вредители (doctorii-sabotori) ori врачи-убийцы (doctorii-ucigași)) a fost o așa-zisă conspirație care ar fi urmărit eliminarea fizică a conducătorilor Uniunii Sovietice prin otrăvire, complotiștii fiind în majoritate doctori evrei. După moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin, în martie 1953, noua conducere sovietică a declarat că acest caz a fost fabricat de serviciile secrete.

Din 1980, dupa inchiderea laboratorului – consultat stiintific in cadrul Institutului de biofizica din fosta URSS.

Arsavschii este unul din fondatorii fiziologiei pe virste.

Munca sa, are un rol foarte important in formarea conceptiei despre dezvoltarea individuala (ontogeneza) si imbatrinire (despre importanta activitatii fizice in dezvoltarea organismului- asa numita lege a muschilor scheletici)

In laboratorul condus de Arsavschii au fost conturate legitatile de functionare a organismului, la diferite etape de dezvolare individuala.

El a fost cel care a inaintat conceptul despre dominanata sarcinii: aparitia unui focar de excitatie in sistemul nervos central, imediat dupa fecundarea ovulului.

In 1967 a propus, o clasificare, din punct de vedere fiziologic, a perioadelor de dezvolatare a omului – de la concepere pina la moarte.

Datele furnizate de Arsavschii, au permis de a face un rind de modificari, in ceea ce priveste ingrijirea de sanatatea copilului, in particular alaptarea imediata dupa nastere (1952). La fel, el a propus ca noi-nascutii sa nu fie apreciati dupa caracteristicele morfologice, dar dupa indicatorii fiziologici – adica dupa nivelul lor de maturitate.

Au fost elaborate metode de compensare a imaturitatii fiziologice si a profilaxiei ei.

Astfel, vedem ca aportul sau stiintific est colosal si de o valaore nemaipomenita.

Lucrari:

Fiziologia circulatiei sangvine in perioada intrauterina (Физиология кровообращения во внутриутробном периоде), 1960;
Eseuri despre fiziologie (Очерки по возрастной физиологии), 1967;
Mecanisme fiziologice și legitatile  de dezvoltare individuală (Физиологические механизмы и закономерности индивидуального развития), 1982.

Arsavschii Ilie Arcadie a decedat in anul 1996.

Inmormintat la cmitirul Vostryakovskoye, din Moscova.

 

Deci sa facem cunostinta cu una din lucrarile sale : Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Concluzii despre imaturitatea fiziologica la bebelusi

 

 

Eu pentru mine, din cartea Domnului I.A. Arsavschi mi-am facut multe concluzii utile, dar vitale pentru copil, iata citeva dintre ele:

 

 

 

 

1) Imaturitaeta fiziologica poate fi innascuta si dobindita;

– Imaturitatea fiziologica poate fi atiat la copiii nascuti inaite de termen, cit si la cei nascuti la termen cu greutate mai mica de 2.5 kg, cit si copiii nascuti la termen cu greutate normala – mai mare de 2.5 kg,  detalii :  Ce este maturitatea fiziologica

– Din cauza ingrijirii incorecte, necorespunzatoare cu fiziologia nou-nascutlui in maternitati, copiii nascuti fiziologic maturi se transforma in copii fiziologic imaturi (cu toate consecintele ce survin din asta. Pentru asa metamorfoza, sunt suficiente cu virf si indesat cele 3 zile petrecute in maternitate. )

– In pediatria actuala se considera ca bebelusul vine pe lume cu sistemele sale vitale imperfecte (imature), de aici si vine ca conceptul de normalitate a urmatoarelor  fenomene  :

Scadere  fiziologica in greutate, la noi-nascuti;

icter fiziologic la noi-nascuti;

apnoe fiziologica la noi-nascuti;

oliurghie fiziologica la noi-nascuti;

colicile la beblusi;

insuficenta de fermenti digestivi la noi-nascuti, etc.

si multe alte de devieri care sunt considerate de pediatria moderna ca “normale”, DAR  inca din anii 60 I.A. Arsavschi a demonstrat ca toate acestea sunt niste stari departe de a fi normale, stari care poti fi evitate daca copilul va fi ingrijit corect (vezi Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare), iar necesitatea de medicamente va disparea.

– Caracteristicile morfologice nu releva situatia reala a starii fiziologice a nou-nascutului.  Parintii pot singuri sa diagnosticheze copilul, detalii: Nou nascutul  – diagnostica maturitatii sale fiziologice

– Scorul apgar nu releva starea fiziologica a nou-nascutului, din acest motiv, adesea copii nu sunt apreciati adecvat, ceea ce duce la probleme suplimentare de sanatate.  detalii : Simptomele imaturitatii fiziologice la nou nascut

2) Indiferent, daca mama are sau nu colostru, el trebuie pus la sin, dupa care trebuie hranit (fie cu colostru, fie cu lapte donor, fie cu lapte adaptat). Chiar si foamea timp de o zi poate provoca la copil imaturitate fiziologica care se va rasfringe mai tirziu cu probleme de sanatate. (Credeti-ma ca este adevarat, am simiti-o pe pielea noastra, dar mai corect a copilului)

3) Pentru a dezvolta la copil comportament normal la virsta de maturitate, copilul trebuie sa stea cit mai mult timp cu mama, sa intre cit mai mult cu ea in contact.(Se exclud camerele separate pentru noi-nascuti, copilul trebuie sa doarma linga mamica in patucul sau micut)

4) Copilul trebuie stimulat, astfel incit el sa realizeze cit mai multe miscari cu minutele, piciorusele.(Atingeri, mingieri, giugiuliri, miscari, exercitii…)

5) Hainutele nu trebuie sa sinchiseasca miscarile- activitatea motrica, alaturi de hrana  este sursa de crestere si dezvoltare.  Numai hranirea fara lucrul muschilor scheletici nu va asigura buna crestere si dezvolare. Ba din contra, un copil bine hranit, dar nestimulat, ramine in urma.

6) Hainutele strinse blocheaza instinctul natural al libertatii (descris de Pavlov), fapt care pune amprenta negativa asupra dezvoltarii psihice ulterioare.

7) Expunerea copilului la frig, in mod dozat, implica ridicarea tonuslui muscular, ceea ce induce cresterea, dezvoltarea organismului si depasirea starii de imaturitate fiziologica innnascuta sau dobindita. (IN momentul in care tonusul muscular al copilului scade, expunerea la frig imediat TREBUIE incetata, in caz contrar riscam sa aducem daune micului organism).

8) Prin ridicarea tonuslui muscular organismul nou-nascutului se incalzeste. Aceasta reprezinta o reactie adaptiva. (Toate se fac in limitele stresului fiziologic , vezi : Calirea bebelusilor – modalitate de compensare a imaturitatii fiziologice la copii

9)  Copilul NU trebuie sa tine foame “fiziologica” nici timp de o zi, nici de o ora. Copilul trebuie hranit !!! (Chiar daca sursele moderne afirma ca bebelusul are rezerve sa reziste, nu este adevarat. Detalii cititi aici:Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat

10) Copilul la maturitate va copia comportamentul mamei,  Detalii cititi aici: Imaturitatea fiziologica – sursa tuturor relelor.

11) Activitatea motrica a muschilor alaturi de hranitul imediat dupa nastere (urmat ulterior de hranitul regulat) va asigura cresterea si dezvoltarea bebelusului. Pentru copiii mai marisor este clar ca putem organiza tot felul de activitati care sa stimuleze activitatea motrica. Pe cind pentru nou-nascuti, unicul stimulent al activtatii motrice este frigul. Expunera dozata la frig (in limitele capacitatii de adaptare a micului organism) induce un suprlus de anabolism, care ajuta copilului sa iasa din starea de imaturitate fiziologica si sa se dezvolte fizic si psihic.

 

Acestea sunt doar citeva din conluziile pe care le-am facut, daca ati conchis si alte lucruri, scrieti-mi … Impreuna ne va fi mai usor sa crestem odorasii 🙂 ….

Citeste mai mult: Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare


 


Calirea bebelusilor – modalitate de compensare a imaturitatii fiziologice la copii

Problema calirii organismului este destul de importanta si a fost studiata de multi specialisti. Dar  mecanismele fiziologice de calire, nici la ziua de azi, nu sunt puse bine la punct, pentru oamenii maturi, iar pentru nou nascuti, acest domeniu, prezinta si mai putine informatii.

Este primit de a lega procesul de calire cu activitatea fizica intensa. Acest lucru este corect. Daca asa atunci cu cit activitatea fizica  e mai bine  perfecta cu atit mai calit poate fi considerat organismul. Iar un organism calit este rezistent la diferite boli.

Drept exemplu ne  servesc sportivii, care reprezinta un model de calire si de rezistenta fata de diverse boli.

Dar atunci cind e vorba de copii, urmeaza sa determinam care activitati fizice sunt destinate pentru ei. In continuare vom vorbi in particular despre noi-nascuti (si in primul rind despre cei care sau nascut fiziologic imaturi).

Dupa parerea lui I.A. Arsavschi, imaturitatea fiziologica nu constituie o patologie, dar ea reprezinta cu siguranta o deviere de la starea normala a lucrurilor.  Cum totusi s-o caracterizam ?

I.M Brehman spunea “starea omului dintre sanatate si boala cuprinde in sine si una si alta, dar in acelasi timp, aceasta stare nu este nici una nici alta. Aceasta e o treaia stare.”

In mod analog putem vorbi despre imaturitatea fiziologica. Dat fiind faptul ca ea reprezinta o stare care poate fi corectata o putem caracteriza ca o a treia stare.

Pentru a compensa imaturitatea fiziologica a nou-nascutului, in primul rind, trebuie sa scoatem organismul micutului din starea de hipotonie si hipoflexie musculara, fara aceasta dezvotarea si cresterea ulterioara nu este posibila.

Citeste mai mult: Imaturitatea fiziologica – sursa tuturor relelor

Simptomele imaturitatii fiziologice la nou nascut

Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice, Ce este maturitatea fiziologica la nou nascuti

Adica, trebuie de a restabili  normalitatea tonusului muscular si respectiv a activitatii motorice.

In perioada de nou-nascut, acest fapt este posibil numai prin actiunea frigului- unica forma specifica, care in mod reflectoriu stimuleaza musculatura scheletica la copiii nascuti fiziologic imaturi.

Expunerea la frig, trebuie sa se caracterizeze printr-un decalaj de temperatura, care este considerat un stimulent semnificativ de stres.

Dar ce este stresul ? Conceptul de stres, a fost introdus, in medicina, de fiziologul canadian G. Selie. Acest cuvint exprima o stare de incordare si pierdere de energie.

Situatiile de stres apar ca raspuns la actiunea diferitor excitanti: fizici (cadura, frig), chimici (diferite substante chimice), ageni patogeni (virusi, bacterii) care provoaca boala, aici se include si efortul fizic.

Reactiile de stres – reprezinta stari de tensiune/ excitare emotionala determinate de careva din factorii de mai sus, sau de factori psihologici.  (Indiferent de caracterului factorului de stres reactia organismului este de acelasi tip. In toate cazurile organismul raspunde prin eliberarea de catecolamine (adrenalina si noradrenalina ) care prin hipotalamus stimuleaza partea anterioara a hipofizei sa produca corticotropina ( hormonul adrenocorticotrop sau ACTH). Corticotropina, la rindul sau stimuleaza celulele suprarenalelor sa elibereze niste hormoni speciali corticosteroizi (hidrocortizon, corticosterone, etc) .

Anume in asa lant hipotalamus- hipofiza – suprarenale are loc manifestarea reactiei de stres, indiferent de excitant.

IN continuare vom vorbi despre conceptul de reactie de adaptare. Aceasta problema vis-a-vis de copii nu a fost solutionata. In pediatrie, dupa cum am discutat, anterior, s-a format un concept rigid despre maturitatea imperfecta a copiilor de virsta frageda si in special a noi-nascutilor. Anume de aici si vin exigentele de a crea un confort absolut pentru ei, iar problema adaptarii trece pe planul al doilea.

G. Selie a propus conceptul de “boala adaptarii”. Cu alte cuvinte, el considera ca pentru adaptare trebuie sa platesti cu boala. Anume aici este sursa ideei ca stresul reprezinta un factor extrem si patogen, care daca se repeta des devine o sursa de boli. Prin urmare, stresurile trebuie evitate, in toate modurile posibile.

Rezultatele studiilor realizate de I.A. Arsavschi,  au permis de defini in urmatorul mod conceptul de adaptare:

Adaptarea reprezinta o reactie de transformare fiziologico-morfologica a organismului si a partilor sale, in rezultatul careia creste potentialul sau structural-energetic, adica se maresc rezervele energetice si prin urmare sporesc si posibilitatile sale functionale (de lucru).

In acelasi timp, creste si rezistenta imunobiologica nespecifica fata de actiunea agentilor patogeni  ce au  caracter de factori de stres. Asa forma de reactie de adaptare are loc atunci cind actioneaza factorii de stres din mediul specific, caracterizat de noi ca fiind fiziologic. Astfel, pierderile de energie determinate de factorii de stres (din mediul fiziologic) sunt recuperate de aporturile energetice ale nivelului urmator, sau devin factori ce induc un anabolism suplimentar (procese de recuperare).

In rezultat, are loc o dezvoltare in spirala a organismului, car trece in mod periodic de la un nivel mai jos de dezvoltare la unul mai inalt.

Aceasta reactie de adaptare I.A. Arsavschi a numit-o reactia stresului fiziologic.

Pentru noi-nascuti, activitatea motrica, realizata in limitele stresului fiziologic, reprezinta o conditie obligatorie pentru crestere si dezvoltare. 

 Si aici vom reveni la calire ca la o metoda de compensare a imaturitatii fiziologice la noi nascuti. Doar in perioada de nou-nascut muschii scheletici nu exercita functia locomotorie, ei indeplinesc  functia de termoreglare.

Si unica forma de iritare/excitare, care poate determina o stimulare reflectorie a contractiilor muschilor scheletici este expunerea la frig.

Este determinat ca la dozarea corecta a expunerii la frig copilul nu reactionaeza negativ. Pe linga toate acestea nu numai ca lipseste grimasa de plins  (nemultumire), dar mimica bebelusului exprima, mai mult, multumire.  Acest fapt este firesc, deoarece prin expunerea dozata la frig, copilul….. se incalzeste.  Da, incalzirea copiilor fiziologic imaturi, paote fi realizata nu prin actiunea caldurii ci prin frig: atunci cind bebelusul este expus, dozat, la frig, creste tonusul muscular. Unul din simptomele imaturitatii fiziologice, in rind cu temperatura joasa a corpului, este si scaderea frecventei batailor inimii (pina la 80-70  batai/min).

In perioada de nou-nascut,  la  expunerea la frig, bebelusii fiziologic imaturi  reactioneaza prin ridicarea tonuslui muscular, cresterea frecventei respiratiei, excitarea tonica a centrilor responsabili de inervatia simpatica a inimii (nervii cardiaci) si prin urmare are loc cresterea frecventei batailor inimii.

Subliniem:

Are loc cresterea frecventei batailor inimii si nu incetinirea lor – asa cum se observa la noi-nascutii fiziologic maturi, in timpul calirii prin expunerea dozata la frig (in limita stresului fiziologic desigur).

Acest criteriu de eficacitate a frigului ca modalitate de calire, are un rol important dupa finisarea perioadei de nou-nascut.

Un alt criteriu care poate fi apreciat “la ochi ” este: La expunerea la frig, in legatura cu ridicarea tonusului muscular si cresterea termoproducerii, dupa o ingistare temporara a vaselor sangvine din piele are loc dilatarea lor; pielea , in acest moment, devine de culaore roz.

Sa revenim la intrebarea despre hranit. Dupa realizarea procedurilor necesare, nou-nascutul, imbracat, indiferent de greutate, trebuie sa fie pus la sinul mamei si de a- pune in gurita sfircul, chiar si in cazurile cind copilul nu realizeaza reflexul de supt. Acest fapt dezvolta la fetite instinctul matern, iar la baietei – sistemul reproductiv. Dupa contactul cu mama, bebelusii care nu au reflexul de supt trebuie hranit prin cateter fie cu colostrulmamei, fie cu lapte donor. Copiii fiziologic imaturi trebuie hranit de 10-12 ori timp de 24 ore.

Toti copiii si cei fiziologic maturi si cei imaturi, trebuie sa stea linga mama. Spre deosebire de bebelusii fiziologic maturi, copiii fziologic imaturi nu declara prin strigat ca stomacelul lor este gol. Faptul dat poate fi determinat daca atragem atentia la schimbarea mimicii, care parca exprima nemultumire.

Si mama trebuie sa inceapa pregatirea pentru hranire. Pregatirea aceasta consta in urmatoarele: copilul dezbracat, trebuie spalat cu apa rece.  Si numai spalat, dar, de tinut sub jetul de apa, pina cind bebelusul nu va raspunde prin ridicarea tonusului muscular, sau cu alte cuvinte creste forta de contractie a muschilor (acest fapt poate fi simtit cu degetele).

Aceasta procedura trebuie realizata de 3- 4 ori timp de 24 ore. Mama trebuie sa stie, ca copilul poate fi incalzit numai prin expunerea la frig, iar un termometru chimic, poate dovedi acest lucru, prin masurarea temperaturii corpului inainte si dupa procedura de scaldare cu apa rece.

(PS. Aici I.A. Arsavschi scrie convingator, dar sincer, nu stiu daca personal m-as incumeta sa fac asemenea proceduri nou-nascutului 🙂 )

Dupa aceasta, bebelsul, imbracat, astfel incit miscarile sa nu-i fie sinchisite intra in contact cu pieptul mamei, dupa care va fi hranit.

Cind copilul sta in patuc, el trebuie, invelit cu o plapuma usoara, care nu-i va deranja miscarile.

Temperatura sub plapuma nu trebuie sa fie mai mare decit temperatura corpului copilului. IN plus, cind temperatura corpului la copil se va ridica la 36 C, sub plapuma va fi cu 2-3 grade mai putin. E important sa tinem cont ca plapuma groasa reprezinta un bu izolator care limiteaza cedarea de caldura. Astfel, cu cit plapuma e mai groasa, cu atit termoizolarea este mai buna si prin urmare are loc scaderea tonusului muscular – ceea ce duce in mod iminent spre retinerea in crestere si dezvoltare a bebelusului.

Datorita actiunii frigului (in limitele stresului fiziologic desigur) bebelusul singur isi creaza un strat subcutanat termoizolator. Acest strat fiziologic va mai pronuntat in raport cu cit de optimal se dezvolta muschii scheletici.  Atunci copilul deja la virsta de 1 luna, e capabil sa stea la temperatura de 18- 20 C imbracat numai intr-un maiou subtire timp de  15-20 minute, uneori chiar mai mult.

In conditii de casa, mama trebuie sa continue procedurile descrise mai sus.  Astfel, inainte de hranire, mama trebuie sa cufunde copilul, complet, cu tot cu capusor, in cada plina cu apa rece. Procedura trebuie realizata de 2-3 ori pe zi. Scundarea e de scurta durata timp de 3-5 sec.

Copilul nu poate sa se inece cu apa sau sa inspire apa in plamini, deoarece scufundarea in apa provoaca oprirea reflectorie a respiratiei. Sistemul gura-nas-urechi reprezinta un tot intreg. Cavitatea bucala inchisa determina ca presiunea din trompele lui eustache care unesc nasofaringele si cavitatea timpanica a urechii sa creasca, in consecinta are loc blocarea urechilor si a orificiilor prin care circula aerul.

In timpul primelor scufundari, oprirea reflectorie a respiratiei dureaza 5-6 sec, iar la virsta de 6 luni, procedurile sistematice vor determina cresterea pina la 25- 30 sec, iar la virsta de un an – pina la 40 sec.
Atragem o atentie deosebita asupra termenilor de aflare sub apa, deoarece in alte surse pot fi intilnite afirmatii despre faptul ca copilul poate sta sub apa chiar si pina la 15 min. Acest lucru NU este adevarat. Scufundarea sub apa mai mult timp decit cel indicat de I.A. Arsavschi, poate sa aiba consecinte  negative ireversibile. 


Un lucru important: Pentru a evita atitudinea negativa a copilului vis a vis de apa rece din cada este vital ca in timpul primei scufundari temperatura apei sa nu fie mai joasa de 28- 26 C, dar in nici intr-un caz sa nu fie mai mare.

Pentru inceput, copilul poate fi pus pe spate si chiar se poate tine la suprafata apa (daca burtica e goala si plaminii bine desfacuti), deaorece greutatea sa specifica a bebeluslui este mai mica decit cea a omului matur. (Greutatea specifică se calculează ca raportul dintre greutatea și volumul unui corp).

S-a intarit foarte bine conceptul ca bebelusul poate inota chiar din primele luni de la nastere. Aceasta parere necesita concretizari.

Miscari de inot, in adevartul sens al cuvintului, noi-nascutii, dar chiar si copiii de pina la un an NU pot realiza.

Copilul abia la virsta de 2,5 -3 ani poate sa invete micarile complicate specifice activitatii de inot.

Totusi ce se intimpla cu adevarat ?

Copilul pus in apa ( temperatura apei de 26-28 C) va realiza cu o frecventa de 2-2.5 ori mai mare acele activitati motrice ale minutelor si picioruselor care ii sunt caracteristice in timpul somnului.

Aceste miscari nu au nimic comun cu miscarile de inot. Si chiar daca copilul este capabil sa se mentina, un timp scurt,  la suprafata apei fara sprigin, ESTE NECESAR, ca mina stinga a mamei sa stea sub capusorul si spatele copilului. In acelasi timp, cu mina dreapta, mama, va apecia, gradul de ridicare a tonusului muscular si numai (imediat) cum el incepe sa cada (concomitent cade si frecventa activitatii musculare), copilul trebuie scos din apa imediat.

In asa fel, durata reactiei musculare de adaptare este reglata de bebelus insusi, el singurel, parca ar determina acel timp optimal pentru expunerea la procedura cu apa rece care  induce nu numai un spor de anabolism, dar si emotii pozitive. Datorita celor din urma, scufundarile in apa rece vor deveni pentru copil o necesitate.

Dupa ce ne-am asigurat ca copilul nu reactioneaza negativ la apa cu temperatura de 26 C, putem sa scadem temperatura apei la 24 C, 22C, si chiar 18 C (toate acestea pentru perioada de nou-nascut, iar criteriul care va permite de a stabili durata procedurii e acelasi despre care am vorbit mai sus.)

Se poate de turna apa rece pe bebelus din caldare ? Se poate, dar nu e de dorit. Asa procedura nu permite parintilor sa aprecieze adecvat reactiile copilului  (ridicarea tonuslui muscular) si respectiv sa dozeze corect procedurile.
Sensul procedurilor de expunere la frig consta, in primul rind, in stimularea reflectorie a cresterii tonuslui muscular si a activitatii motorice (adica incarcatura dinamica si statica asupra musculaturii scheletice). Aceasta favorizeaza cresterea copilului si prin urmare  – progresul sistemului imunitar.

Durata necesara de expunere la frig nu poate fi asigurata numai prin a turna o singura data pe corpul copilului un jet de apa.  Pe cind o cada plina cu apa rece (daca cada lipseste poate fi folosit jetul de apa dela robinet) permite de a atinge acest scop, dozind procedura in conformitate cu capacitatile adaptive ale copilului (in limita stresului fiziologic , desigur).

 

Dupa I.A. Arsavschi, asa numitul inot al nou-nascutilor (si nu numai) in bazinele specializate, dupa cum au demotrat, datele studiului, sunt putin eficiente. Dat fiind faptul ca temperatura apei in bazin este de 34-36 C exclude complet stimularea reflectorie a contractiilor musculare, fara de care nu e posibil de a  compensa starea de imaturitate fiziologica si de a ridica rezistenta imunobiologica fireasca.
In plus, trebuie de remarcat ca vizitarea bazinului necesita schimbarea regimului zilei copilului, fapt care la virsta lor nu este de dorit, iar aflarea in acelasi bazin a citorva mame cu copiii ridica si intrebarea respectarii nivelului necesar de igiena.

Aplicarea metodelor de calire propuse de I.A. Arsavschi, permit ca la  sfirsitul primei luni de viata, bebelusul sa compenseze semnificativ imaturitatea fiziologica, determinata de alaptarea intirziata.

La asa copii, spre sfirsitul perioadei de nou-nascut reflexele sint foarte expresive. Copilul se impinge bine cu piciorusele de suport. Stind pe burtica , ridica bine capusorul si il mentin destul de mult timp.
Majoritatea dintre ei incep a ginguri. Aparitia ginguritului releva un sens profund, care caracterizeaza cresterea si dezvoltarea copilului. Bebelusul  parca incepe sa constientizeze “limbajul sau”. Aceasta presupune realizarea unei legaturi de comunicare cu mama. Ginguritul se caracterizeaza prin diferite intesintati si nuante. Mama deja poate sa diferentieze dupa gingurit ce necesitati are bebelusul. Cu alte cuvinte – ginguritul reprezinta o dovada clara ca copilul se dezvolta.

Unii bebelusi, la virsta de 1 luna, incept sa realizeze o reactie “antigravitationala”, adica obtin capacitatea de a mentine capusorul in pozitie verticala.

Trebuie sa fortam aparitia schimbarilor fiziologice ?

Nu, nu este neaparat. Desigur, transformarile fiziologice trebuie sa aiba loc la vrema lor, in conformitate cu virsta calendaristica, dar in acelasi timp sa fie desavirsite– aceasta constituie o caracteristica a maturitatii fiziologice a unui copil in dezvoltare.

Sunt foarte esentiale modificarile care apar in indicatorii ce caracterizeaza rezistenta imunobiologica. Dupa cum am vorbit in articolul Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat., din cauza alaptarii intirziate imunitatea bebelusului scade. O luna de proceduri cu apa rece este suficient pentru ca indicatorii imunitatii sa se ridice.

Observarea acestor copiii (pe parcrsul primei lune dupa nastere, pina la un si mai tirziu) au permis de a descoperi lipsa bolilor la marea majoritate dintre ei.  Putini dintre ei s-au imbolnavit de IRA, dar destul de usor s-au insanatosit, fara utilizarea medicamentelor.

Metoda de calire, imediat dupa nastere, propusa de I.A. Arsavschi, permite de a descrie sanatatea copiilor ca acel nivel al normei care permite organismului sa fie imunobiologic rezistent fata de boli.

In acest sens, conceptul de “sanatate” nu este unul relativ. Conceptul de sanatate se determina prin capacitatea organimsului de a rezistenta fata de boli.  Astfel, organismul fiziologic sanatos, in dezvolarea sa, trece usor etapele de crestere si dezvoltare (de la nou-nascut la virsta maturitatii).

Mai repetam o data:

Apa in care se cufunda copilul trebuie sa fie de 28- 26 C, abia dupa ce ne asiguram ca copilul nu reactioneaza negativ la t 26-28 C, vom scadea temperatura apei (la urmatoarea cufundare). Temperatura apei se scade pina la 20-18 C. In asa conditii copilul trebuie tinut numai tinind cont strict de granitele posibilitatilor sale adaptive (vezi mai sus detalii). Mai departe nu se va scadea temperatura apei, dar se va mari timpul de scufundare (treptat).  Pe parcrusul mai multor ani de studiu s-a observat ca temperatura apei intre 26 – 28 C si 20-18 C, consituie un factor optimal care asigura nu numai compensarea imaturitatii fiziologice, dar si mareste semnificativ posibilitatile fizice si intelectuale ale copilului si in special creste  rezistenta sa imunobiologica.

Metoda de calire si recuperare a imaturitatii fiziologice propusa de I.A. Arsavschi merita atentie, dar, are si exigente stricte  fata de mama. Astfel, pentru ca sa nu-i faci rau bebeluslui trebuie sa dozezi foarte strict expunerea la frig, in dependeta de reactia adaptiva a muschilor. Adica atita timp cit copilul raspunde la stimularea cu apa rece prin ridicarea tonuslui muscular si culoare roz a pielii, totul e bine, numai daca tonusul muscular se relaxeaza, imediat copilul trebuie scos de sub actiunea factorului de frig. 

Realizarea acestei metode cere o anumita pregatire a mamei, astfel incit, expunerea la frig sa nu-i faca rau copilului.

Cred ca cel mai intelept ar fi ca inainte de a realiza astfel de proceduri trebuie sa consultati medicul pediatru.

Domnule Arsavschi Va multumesc pentru lucrare, sa Va odihneasca Dumnezeu in pace !!!

 

Inpoi la : Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Imaturitatea fiziologica – sursa tuturor relelor

Dupa criteriul maturitatii fiziologice noi-nascutii poti fi impartit in trei grupe.

1) Copii nascuti la termen si fiziologic maturi, care NU  au suferit actiuni nocive din partea mamei pe perioada dezvoltarii intrauterine, sarina a decurs normal.  Caracteristicele fiziologice ale acestor nou-nascuti corespund cu virsta lor calendaristica.

2) Copii fiziologic imaturi, nascuti inainte de termen, sau nascuti la termen dar cu greutatea mai mica de  2.5 kg, sau chiar cu  greutate normala 3-4 kg. Caracteristicile fiziologice ale acestor copii, de regula NU nu corespund cu virsta calendaristica, deoarece sarcina a decurs cu  abateri de la norma (patologii); Acesti copii au fost supusi diferitor factori nefavorabili in timpul dezvoltarii intrauterine.

3) Copii fiziologic imaturi, nascuti inainte de termen, adica noi nascuti prematuri in adevaratul sens al cuvintului. Caracteristicile fiziologice ale acestor copii corespund perioadei de dezvoltare intrauterina pe parcursul careia a avut loc nasterea prematura. PIna la momentul nasterii prematurii sarcina si repectiv dezvoltarea intrauterina a fatului a decurs normal.

 

Astfel, imaturitatea fiziologica la bebelusi poate fi :

1) Innascuta (debilitas vitae congenita);

2) Dobindita;

In articolele precedente (vezi : Ce este maturitatea fiziologica la nou nascuti, Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice)  sunt descrise cele mai importane (dar nu toate) particularitati fiziologice ale nou nascutului. Inca din aniii 60, diagnostica nou nascutilor a inceput sa se faca dupa metoda propusa de medicului american Apgar.Scorul Apgar consta in aprecierea starii bebelusului, la nastere, conform unei grile de 10 baluri.

Despre scorul Apgar , citeste aici: Scorul Apgar

O atentie deosebita Apgar acorda diagnosticii nou-nascutului in primele 5 min dupa nastere. Aceasta metoda de diagnostic, din pacate are un neajuns foarte mare: lipseste  analiza  mecanismelor fiziologice ale simptomelor, care au derpt scop diagnostica diferitor particularitati ale imaturitatii fiziologice. Aceasta metoda NU prezinta o analiza a insusi conceptului de “norma” pentru nou-nascut.

Pe linga toate acestea, metoda americană se bazează pe o apreciere subiectivă a ceea ce ar trebui să fie considerat “bun”.

In plus, evaluarea nou-nascutilor in asa mod, adesea duce la supraestimari, in mod constient sau inconstient, a starii de sanatate a nou-nascutului. Acest lucru se poate face din cele mai diverse motive: “in tara noastra se nasc cei mai buni copii, la medicul dat se nasc numai copii sanatosi, materninatatea noastra e cea mai buna sau si mai simplu, nu vrem probleme in plus…..”

 Si in cele din urma, aprecierea nou-nasctului cu un bal sau altul nu permite de a face o concluzie : ce masuri CONCRETE trebuie realizate pentru a compensa insuficienta de “bine”.

In asa fel, metoda propusa de Apgar, are doar valoare de inregistrare si in nici intrun fel nu contribuie de a inlatura imaturitatea fiziologica.In general, conceptul de  maturitate  fiziologica/ imaturitate  fiziologica in lucrarile doamnei Apgar,  lipseste.

 Pentru a lecui in mod efectiv nou-nascutul este neaparat de a cunoaste particularitatile sale fiziologice si criteriile, fiziologic argumentate, care reflecta performanta de recuperare a nou-nascutului.

 Se considera ca problema de sanatate numarul unu, in lume, sunt bolile cardiovasculare si cancerul. Dupa parerea lui Arsavaschi, aceasta nu este asa.

Problema numarul unu este imaturitatea fiziologica la noi-nascuti, care reprezinta in sine cauza primara pentru multe alte patologii ulterioare (chiar si la virsta maturitatii) inclusiv cauza numarul unu in probleme cardiovasculare si cancer.

 La moment sunt cunoscuti 800 de substante cancerigene. Poate fi consiferat ca cresterea numarului de imbolnaviri de cancer se datoreaza faptului ca cunoastem mai multe substante cancerigene ? Nu.  Tot mai multe cazuri de cancer sunt din cauza ca creste numarul de nou-nascuti fiziologic imaturi. Anume rezistenta imunobiologica slaba a copiilor fiziologic imaturi (daca aceasta imaturitate fiziologica nu a fost compensata) duce la dezvoltarea diferitor boli, printre care si cancerul .


Simptomele de baza ale imaturitatii fiziologice sunt:

1)  Hipotonia (scaderea tonusului muscular) are drept consecinta  lipsa sau diminuarea reflexelor descrise anterior.  ;

2) Scaderea rezistetei imunobiologice. Anume de aici vine si multitudinea de stari patologice. Copii nu sunt rezistenti la diversi factori nefavorabili ai mediului, in consecinta apar diferite boli, infectii…

Mai in detaliu  cititi aici: Simptomele imaturitatii fiziologice la nou nascut

In ultimii ani, numarul de copii imatur fiziologic creste la 80 % si aceasta cifra are tendinta de crestere. In continuare imaturitatea fiziologica necompensata la timp,  poate avea ecouri atit in dezvoltarea fizica cit si cea psihica a individului.

Tot mai multi copii se nasc fiziologic imaturi, (iar cei ce se nasc fara caracteristici ale imaturitatii fiziologice, datorita ingrijirii incorecte le dobindesc in scurt timp) .

 

Principalul e ca imaturitatea fiziologica poate fi compensata, in marea lor majoritate, cu conditia ca problema sa fie diagnosticata corect si la timp.

 

Diagnostica timpurie permite de a inlatura imaturitatea fiziologica care este “furnizorul” de baza a mortii infantile.

Selectia naturala demult nu mai afecteaza omul. Medicamentele moderne, in particular antibioticele, permit de cele mai multe ori de a salva viata copilului. Dar pentru aceasta micutul plateste scump – scaderea rezistentei imunobiologice ce adesea implica revenirea  bolii si sensibilizarea organismului fata de altele noi.

 

Indicatorii imaturitatii fiziologice innascute sunt practic aceeasi ca si cei ai imaturitatii fiziologice dobindinte in maternitate, doar ca sunt mai expresivi.

 1) Astfel, noi-nascutii imaturi fiziologic, de regula, nu pot sa treaca imediat la respiratia independenta, din cauza hipotonusului muscular.

2) Reflexele despre care am vorbit (detalii vezi aici:  Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice) sint slabite sau lipsesc. In special se manifesta slab reflexul calciului (reflexul lui Arsavschi). Dar de fiecare data cind copilul este imbracat/ dezbract incercati sa treziti acest reflex.

3) Nu se manifesta vasodilatarea, din acest motiv pielea este relativ palida si nu roza.

4) Frecventa batailor inimii poate cadea chiar la 70-80batai/min.

5) Tensiunea arteriala cade, pentru valoarea maxima la 50-60- mmHg.

6) In cazurile mai grave temperatura corpului scade chiar la 32 C.

7) In serul sanguin lipseste lizozimul (antibioticul natural specific corpului uman), chiar dupa ce bebelusul a papat colostru.  Nivelul de lizozim in colostrul mamei a carei sarcina a decurs normall e mult mai ridicat decit la mama a carei sarcina a decurs cu patologii.

8) Daca mama a avut toxicoza in timpul sarcinii, in laptele sau matur, e scazuta cantitatea de proteine (caseina).

9) Noi-nascutii imaturi fiziologic, adesea fac sepsis sau pneumonii.

IN continuare informatia prezentata poate este putin c-am veche, dar, cred ca are volaore si la momentul actual.

Astfel, I.A. Arsavschi, scrie:

In instructiile ministerului sanatatii din fosta URSS  de ingrijire a copiilor fiziologic imaturi se recomanda ca acesti bebelusi sa fie hraniti dupa 3 zile de la nastere  cu lapte adaptat sau in cel mai bun caz cu lapte donor, pina ce mama va putea alapta.

La acesti copii, de regula, se instaleaza o acidoza profunda. Daca acest copil va supravietui, atunci  alterarea acidotica a creerului il poate transforma intr-un individ cu capacitati mintale reduse.

Pina nu demult, copiilor care nu erau capabili sa suga laptele mater l-i se administrau atibiotice in “scopul profilaxiei infectiilor”, dar aceasta excludea, din start, posibilitatea de a forma propria imunitate fata de diversi agenti patogeni.

In cele din urma, bebelusii carora l-i se administra streptomicină,  in foarte multe cazuri, isi pierdeau auzul.  

Bebelusi fiziologic imaturi, de cele mai multe ori  sunt copiii nascuti prematuri sau copii nascuti la 38- 40 saptamini dar cu masa mai mica de 2.5 kg. In principiu, timp de citeva luni ei ar putea recupera si sa-i ajunga pe bebelusii fiziologic maturi.  Majoritatea dintre ei, la nastere, au tonusul muscular ridicat, toate reflexele sunt prezente si se manifesta foarte bine reflexul de supt si refelxul calciului (reflexul lui Arsavschi).

Pentru acesti bebelusi, in primul rind, trebuie de asigurat conditiile ingienice necesare fiecarui copil in parte. Iar pentru a realiza aceasta sunt necesare cunostite detaliate in fiziologia fiecarui copilas.

In maternitati, in primul rind, se tinde pentru a compensa pieredrile de caldura, astfel, bebelusii sunt bine incaliziti prin diverse metode. Sub plapumioara lor temperatura ajunde pina la 40 C, in asa fel cedarea caldurii de catre corpul copilului este exclusa. Drept consecinta are loc relaxarea muschilor scheletici, respiratia devine mai accelerata si neperiodica. Ritumul batailor inimii se incetineste brusc si consumul de oxigen scade.

Chiar in cazurile in care periodicitatea respiratiei se mentinea – activitatea motrica nu avea loc sau se realiza foarte slab. In asa conditii activitatea muschilor scheletici se pierde, iar cresterea si dezvoltarea copilului practic se opreste, chiar daca bebelusul este hranit prin sonda.

Oprirea cresterii si dezvoltarii micutului are loc nu din motivul deficitului de hrana, dar din motivul incetarii activitatii musculare scheletice. 

 

(Experientele lui I.A. Arsavschi facute pe soareci, au demonstat clar acest lucru. Astfel, soarecii care primeau suficienta  mincare, dar l-i se administrau medicamente care sa blocheze activitatea muschilor scheletici ramineau evident in crestere si dezvoltare comparativ cu cei care primeau si hrana si aveau posibilitatea sa se miste)

 

Astfel de copii I.A. Arsavschi a supravecheat  in maternitatea Nr . 13 din Moscova, iar peste jumatate de luna, ei erau transferati in spitalul pentru copii Nr 10. Acolo ei deja nu  mai erau permanent incalziti, din acest motiv, functia motorica treptat se restabilea, iar la virsta de 1 an, atingeau greutatea normala pentru un nou-nascut 3-3.5 kg, insa indicatorii imautritatii fiziologice pronuntate se mentineau.

 

La momentul actual, copiii nascuti prematur sunt intretinuti in incubatoare, la temperaturi de 36-37 C si umeditate 90- 95%. Astfel, cedarea de caldura, transpiratia, evaporarea, la fel, este exclusa. Drept consecinta, iarasi, se blocheaza posibilitatea de manifestare  a activitatii muschilor scheletici.

Pentru ingrijirea bebelusilor nascuti prematuri, adesea se recomanda terapie intesiva:  glucoza 10% intravenos, prednizolon, hidrocortizon, dopamina, norepinefrina, digoxină, fenobarbital (luminal), magneziu, Bendazol si multe ale medicamente.

Dar, la moment, este bine stiut faptul ca medicamentele sunt pentru organism, in special pentru organismul nou-nascut, straine – asa numitele xenobiotice.

Organismul copilului, in special al celui fiziologic imatur, dobindeste capacitatea de a le neutraliza (le neutralizeaza, metabolizeaza) prin oxidare microzomala.

Din acest motiv, in primul an de viata, trebuie de evitat utilizarea a orice medicament.

Un efect destul de daunator il are glucoza (ar parea un preparat foarte inofensiv). Totusi, adesea se administreaza glucoza intravenos, in doze mari, utilizate pentru a stimula/ mentine procesele energetice la copiii nascuti prematur si la copiii nascuti la termen, dar bolnavi.

Glucoza, patrunzind in celula organismului, in doze mari, contribuie la descompunerea ei si formarea acidului lactic. In rezultat apare o  acidoza foarte pronuntata, care suprima  reglarea proceselor energetice din organism si induce leziunea mitocondriilor.

 

Pe  linga toate acestea, administrarea glucozei intravenos, in concentratii mari, suprima functia celulelor producatoare de insulina din pancreas. In asa mod, se creaza predispunerea spre diabet zaharat chiar din primele zile de viata ale copilului.

La fel, destul de daunatoare poate fi administrarea intravenoasa a hormonilor produsi de glandele  suprarenale, deoarece are loc blocarea functiilor celulelor cortexului suprarenal ale copilului.

La fel, contraindicate sunt preparatele pentru inima, deoarece la aceasta virsta lipseste reglarea vagala a activitatii cardiace. Acelasi lucru se poate de spus si despre multe alte medicamente utilizate in terapia nou-nascutilor fiziologic imaturi.

 

Pentru bebelusii fiziologic imaturi, preparatele medicamentoase doar agraveaza si aprofundeaza starea de imatuitate fiziologica, iar pentru bebelusii nascuti fiziologic maturi, medicamentele induc copilul spre starea de imaturitate fiziologica.

 

Una din cele mai mari probleme ale omenirii este faptul ca copilul a fost rupt de la sinul mamei. Dupa cum a mai fost spus, copilul, imediat dupa nastere trebuie sa fie alaptat, sau hranit (daca alaptarea nu este posbila), detalii vezi : Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat.

Anume alaptarea imediat dupa nastere reprezinta starea normala si fiziologica a lucrurilor, dar civilizatia a transformat din copilul de sin in copil de pat.

Inca din anul 1962 Harlou a demonstrat ca puii noi-nascuti de maimuta izolati de mama si hraniti in mod artificial  manifestau ulterior diminuarea sau lipsa totala a instictelor sexuale; acesti indivizi se inmulteau cu greu.

Rezultate similare au obtinut si echipa lui I.A. Arsavschi. Iepurasii luati de la iepurioaca imediat dupa nastere, mai tirziu “nu manifestau interes” pentru indivizii de sex opus. Astfel, masculii nu puteau fi tati in adevartul sens al cuvintului, iar femelile chiar de nasteau pui nu construiau un cuib pentru ei si de cele mai multe ori, imprastiau puii pe unde se nimerea.

 

S-a mai vorbit anterior, ca o data ce mama isi hraneste copilul la sin, bebelusul primeste prin mecanismul de impriting  (Intiparire) dragoste, bunatate, toleranta, etc.

(impriting- comportament fiziologic si psihologic preluat de la mama de catre copil si care ulterior, la atingerea maturitatii sexuale, va repeta acest comportament ca si cum instinctiv (dupa Uhtnoski))

 

Dar e posibil si alt tip de intiparire, mai ales, la copiii fiziologic imaturi, din motiv ca nu pot suge la sin, sunt lipsiti de laptele matern si respectiv, adesea si de acele emotii pozitive pe care le primeste bebelusl care suge la sin.

Astfel, pe linga simptomele de infantilitate spirituala, complexe de inferioritate, acesti copiii primesc si alt set de calitati: deficit de omenie, lipsa de mila, chiar cruzime.

 

Fetele la o anumita virsta devin  mame, dar far instinct matern si foarte des asemenea femei, nascind copilul il parasesc chiar in maternitate.

Sa consideram aceste femei ca fiind rele, nedemne si fara morala nu ar fi chiar corect. Ele trebuie sa trezeasca mila, deoarece biologia organismului lor a fost supus unei actiuni destructive inca din perioada de nou-nascut.

Cel mai rau este faptul ca copiii acestor femei, la ridul lor, nu vor putea fi niste parinti in adevaratul sens al cuvintului. Baietii nu vor fi tati si soti adevarati din motivul racelii si slabiciunii sexuale.  Dupa parerea lui I.A. Arsavschi aceasta este una din motivele de baza ale multitudinii de divorturi. Iar fetitele atingind virsta de 4-5 ani nu se vor juca cu papusile, sa le pui la sin sa le hraneasca.

Una din cele mai mari pericole ale omenirii este aparitia premiselor pentru pierderea instictului de procreare si grija de urmasi. (Este clar acest lucru, mii de divorturi, mii de copiii abandonati, mii de oameni singuri si…. mii de homosexuali in intreaga lume)

Totusi, compensarea imaturitatii fiziologice  si solutionarea problemelor morale legate de aceasta totusi e posibila. In urmatorul articol vom vorbi despre aceasta.

Inapoi la: Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Scorul Apgar

 

Apgar Virginia
Apgar Virginia

Inca din in anul 1952 Virginia Apgar – medic anesteziolog a propus un sistem pentru aprecierea fizica si psihica a nou-nascutului.

Fiecare litera din grila exprima un anumit parametru care la rindul sau este apreciat dupa anumite criterii. Vezi tabelul de mai jos.

Fiecare parametru Apgar este apreciat dupa un sistem de 3 baluri:

Parametru expresiv (bine pronuntat) primeste  – 2 baluri

Paramentru mai putin expresiv e apreciat cu – 1 bal

Lipsa sau denaturarea manifestarii parametrului  – 0 bal

La sfirsit are loc sumarea punctelor obtinute pentru fiecare parametru Apgar. In asa fel rezultatul se incadreaza in diapazonul de 0-10 baluri.

 

Parametrii  Apgar

Aprecierea in baluri

0

1

2

Р(puls)/min Frecventa cardiaca  Lipseste          <100           >100
R(respiration) Respiratia Lipseste Neregulata, plinsul slab (hipoventilare)  Normala, plinsul e puternic
A(activity) Tonusul muscular (activitatea) Lipseste (hipotonie), membrele atirna liber in jos  E scazut, citeva miscari de flexie a extremitatilor  Miscarile sunt expresive
G(grimace) Excitabilitatea reflexa (reactia la cateterul nazal sau la iritatia talpilor)  Nu reactioneaza  Reactia se manifesta slab (grimasa, miscare)  Reactia in forma de miscari, tuse, stranut, strigat puternic
A (appearance)  Aspectul (culoarea)  tegumentelor  Paliditate sau cianoza generalizata Roz la nivelul trunchiului si cianotica (albastra) la extremitati  Tegumentele sunt roze

Interpretarea scorului Apgar

8 -10 baluri – stare buna.

Copilul e considerat sanatos, cu masa corporala buna si grad de adaptare neonatala, la fel,  buna. Se fac procedurile standart de ingrijire a unui nou-nascut (curatirea cailor aierine superioare, prelucrarea buricelului, stergerea tegumentelor, profilaxia infectiilor la ochisori)

6-7 baluri  — Acesti copii se adapteaza ceva mai greu la nou mediu de viata. Pot fi necesare anumite proceduri de reanimare (oxigenoterapie, corectarea unor probleme de natura fiziologica).

5 -3 – 0 baluri  — Proceduri de reanimare de urgenta.

Indicele Apgar se calculeaza imediat dupa nastere, apoi se  reevaluiaza dupa 5 minute de la nastere.

Notele Apgar nu au nimic comun cu apreciarea capacitatilor intelectuale ale copilului.

Metoda apgar are un neajuns mare. Ea se bazeaza pe parerea subiectiva a medicului despre ceea ce poate fi considerat bun sau rau, a ceea ce ste normal sau anormal.

Aceasta metoda NU prezinta o analiza a insusi conceptului de “norma” pentru nou-nascut. In plus,  lipseste  analiza  mecanismelor fiziologice ale simptomelor, care au derpt scop diagnostica diferitor particularitati ale maturitatii/imaturitatii fiziologice.

In plus, evaluarea nou-nascutilor in asa mod, adesea duce la supraestimari, in mod constient sau inconstient, a starii de sanatate a nou-nascutului. Acest lucru se poate face din cele mai diverse motive: “in tara noastra se nasc cei mai buni copii, la medicul dat se nasc numai copii sanatosi, materninatatea noastra e cea mai buna sau si mai simplu, nu vrem probleme in plus…..”

 Si in cele din urma, aprecierea nou-nasctului cu un bal sau altul nu permite de a face o concluzie : ce masuri CONCRETE trebuie realizate pentru a compensa insuficienta de “bine”.

In asa fel, metoda propusa de Apgar, are doar valoare de inregistrare si in nici intrun fel nu contribuie de a inlatura imaturitatea fiziologica.In general, conceptul de  maturitate  fiziologica/ imaturitate  fiziologica in lucrarile doamnei Apgar,  lipseste.

 Pentru a lecui in mod efectiv nou-nascutul este neaparat de a cunoaste particularitatile sale fiziologice si criteriile, fiziologic argumentate, care reflecta performanta de recuperare a nou-nascutului. (detalii  Imaturitatea fiziologica – sursa tuturor relelor)

 

O alta metoda de diagnostic a fost propusa de medicul fiziolog I.A. Arsavschii. Metoda se bazeaza pe particularitatile fiziologice ale nou-nascutului.

Dupa experienta pe care am obtinut-o cu bebelsul meu, vreau sa spun ca metoda de diagnostic al lui Arsavschi este mult mai aproape de adevar decit scorul Apgar. Anume din acest motiv am decis sa expun aici despre aceasta alternativa care imi pare mult mai adecvata si mai aproape de copii.

 

Detalii despre aceasta metoda cititi aici:   Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

 

 

 

 

 

 


Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat.

 In acest articol, vom elucida mai in detaliu, despre impactul negativ al intirzierii hranitului la sin a nou-nascutilor. Parintii singuri vor face concluzii despre cit de adecvata este recomandarea medicala: “Copilul are rezerve sa tina foame  1, 2 sau chiar 3 zile”…

Informatia este preluata din lucrarea lui I.A. Arsavschi “Copilul dumneavoastra – la radacinile sanatatii” ( И.А. Аршавский,  Ваш ребенок.У истоков здоровья)

Bebelusul trebuie pus la sinul mamei nu mai tirziu de 20-30 min. dupa nastere pentru a fi hranit. Daca sarcina a decurs normal, in acest rastimp, organismul mamei deja a reusit sa produca colostru si nou- nascutul trebuie sa primeasca 40-60 ml mincare (colostru).

Pe masura ce stomacul bebeului se umple, intinderea peretelilor stomacali, prin reflex, provoaca, incetarea miscarilor de supt si copilul adoarme la sinul mamei, dupa care, atent, el poate fi deplasat in patucul sau.

Inca din anii 30 Arsavchi, impreuna cu echipa sa, au facut studii asupra particularitatilor lactatiei, atit la animale cit si la om. Studiile realizate au permis de a conchide, inca de pe atunci, ca hranitul la cu intirziere (peste o zi, doua de la nastere) a copilului este daunatoare si pentru mame, dar in special pentru copii.

Alaptatul intirziat implica un dezechilibru serios al fiziologiei copilului si al mamei. Astfel, copilul, care in pe percusul dezvoltarii sale intrauterine primea, in continuu hrana, de la mama, brus, este osindit, dupa nastere la foame indelungata.

Si chiar daca, acum, deja personalul medical, se straduie sa puna copilul la sinul mamei in prima jumatate de ora dupa nastere, adesea sunt cazuri cind acest lucru nu este posibil din cauza anestezicelor utilizate in timpul nasterii.

Medicamentele introduse in singele mamei in timpul nasterii, trec placenta si nimeresc in singele copilului actionind asupra centrilor nervosi ai fatului. Copilasul proaspat nascut nu poate sa realizeze actiunile de supt necesare, astfel, nu stimuleaza mamei suficient sinul. Prin urmare mama, nu va putea asigura copilul cu hrana din primele zile din cauza hipolactatiei stabilite…

Din cauza hipolactatiei , nou-nascutul este lipsit de cel mai important lucru: colostrul mamei.

Despre importanta colostrului cititi, in detaliu, aici: colostru 

Colostrul este vital pentru bebelus datorita continutului bogat de proteine (caseina), glucide (lactoza), lipide (grasimi). Contine imunoglobuline care apara copilul de infectii, anticorpi si alti factori ai imunitatii.

Colostrul contine un ferment numit lizozim, care efect antibacterian, este  un antibiotic natural, fiziologic, propriu organismului uman.  Pin imunizarea pasiva, copilul este protejat de diverse infectii si boli.

Inceperea hranitului la sin cu intirziere oprima lactatia, stare cunoascuta sub nedumirea de hipolactatie. Din acest motiv nou nascutul este lipsit de factorii cei mai importanti pentru dezvoltarea sa: hrana si imunizare.

In conditiile in care sarcina a decurs normal, de regula, se nasc bebelusi cu indicatori pronuntati ai imunitatii naturale. Aceasta se manifesta prin activizarea imunitatii celulare (activitatea fagocitara a leucocitelor este bine evidentiata care “inghit” bacteriile) si imunitatii umorale.

Dupa hranirea nou-nascutului cu colostru, deja dupa 2-3 zile de la hranire, capacitatile imunitare ale bebelusului sint de 4 ori ( poate fi si mai mult) mai ridicate decit ale mamei.

Copilul nascut fiziologic matur si caruia nu i se incalca natura sa fiziologica nu numai ca nu poate sa moara, el nu poate nici sa se imbolnaveasca.

Hranitul timpuri la sin este important atit pentru santatea mamei cit si pentru cea a copilului. Prin actul suptului are loc stimularea partii anterioare a hipofizei mamei care produce hormonul prolactin. Prin stimularea concomitenta si a partii posterioare se va produce hormonul oxitocin, hormon responsabil de de lactogeneza, ca si prolactinul de fapt.

Detalii, citeste aici:

Producerea laptelui matern

Stresul și lactația

Scăderea secreției de lapte matern, soluții

Cît lapte mănîncă copilul hrănit la sîn ?

Anume din acest motiv inrzierea alaptatului poate induce hipolactatia. Pe linga toate acestea oxitocinul contribuie la contractia uterului, la dezlipirea fara singe a placentei, exclude hemoragiile de dupa nastere.

 

Dar cum  platesc nou-nascutii pentru alaptatul dupa nastere  intirziat, peste o zi, doua sau chiar 3 ?

 

Pe mititei ii asteapta o scadere in greutate mai mare de 150 g, care la moment este numita “fiziologica”. Dupa care apare icterul, dupa care, in legatura cu foamea, se formeaza acidoza, adica acidifierea singelui, care la rindul ei, afecteaza functiile ficatului excluzind posibilitatea sa de a transforma bilirubina indirecta in bilirubina directa. Bilirubina indirecta ajunsa in fluxul sanguin determina aparitia icterului, care la fel este numit “fiziologic”.

Drept consecinta, foarte multe cazuri se termina cu dobindirea unei boli de ficat.

In singele nou-nascutilor, ce sunt lipsiti de proteinele colostrului matern nu numai ca nu vin alte proteine care ridica imunitatea copilului, dar scade si cantitatea de proteine proprii.   Aceasta se numeste hipoproteinemie “fiziologica”.

Nou-nascutii pierd apa, din acest motiv cantitatea de urina scade (oligurie “fiziologica”), dar singele devine, brusc, foarte dens.  Prin urmare, deja in prima luna de viata copilul are numarul de eritrocite si hemoglobina scazuta.

Starea aceasta constituie o deviere grava de la starea normala, iar medicina moderna o caracterizeaza ca fiind inevitabila pentru un nou-nascut si de aici vine si denumirea de : anemie “fiziologica”.

Arsavschi considera ca anume aici este si radacina multor boli ale singelui si in particular leucozele (Boală gravă caracterizată prin creșterea anormală a leucocitelor din sânge și manifestată prin febră, anemie, hemoragii; leucemie).

Leucozele apar la acei copii care din cauza hranitului intirziat la sin, se dezvolta o acedifiere brusca a singelui (acidoza).

Acestea nu sunt toate consecintele negative ale alaptatului intirziat, mai sunt si altele, dar este clar , deja, de ce un copil nascut sanatos, fiziologic matur, deja in maternitate dobindeste caracteristici specifice bebelusilor nascuti fiziologic imaturi.

Astfel, starea de sanatate descrisa mai sus, deja in primele zile de la nastere, constituie o certa patologie, patolgie care, la momentul actual, este considerata oficial ca stare “fiziologica”.

Toate acestea pot fi evitate  cu conditia ca hanitul la sin sa inceapa nu mai tirziu de 20-30 min de la nasterea bebelusului.

Copiii pusi la sin  imediat dupa nastere se imbolnavesc de 3-4 ori mai putin decit cei care sunt pusi la sin cu intirziere. Studiile realizate au demonstrat ca copiii nascuti matur fiziologic, datorita, alaptarii intirziate obtin caractersticile unui copil nascut fiziologic imaturi, cu toate consecintele negative care descind din aceasta.

Astfel, cereti copilul dupa nastere sa-l puneti la sin, iar daca acest fapt nu este posibil ingrijiti-va din timp, ca bebelusul sa aiba hrana si sa nu indure foame.

Caci un copil, nascut fiziologic matur si ingrijit in conditii corecte nu poate muri, nici nu se poate imbolnavi.

 

Detalii, citeste aici:

Alăptarea și sindromul copilului “cuminte”

Cînd laptele praf e necesar pentru un copil alimentat la sîn ???

Copilului nu-i ajunge lapte, simptome

Laptele matern și sănătatea copilului

Hrănitul la sîn și dezvoltarea intelectuală a copilului

Inapoi la :  Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Simptomele imaturitatii fiziologice la nou nascut

Imaturitatea fiziologica necesita o abordare deosebita. Se considera ca, la moment, problema numarul unu in lume, in domeniul sanatatii, sunt bolile cardiovasculare si SIDA, dupa parerea lui I.A. Arsavschi, aceasta nu este corect. El considera ca prima problema in aceasta lista trebuie sa fie imaturitatea fiziologica a nou nascutilor.

 

Simptomele de baza a imaturitatii fiziologice la nou nascuti sunt:

1)  Hipotonia;

2) Scaderea rezistetei imunobiologice.

Hipotonia (scaderea tonusului muscular) are drept consecinta  lipsa sau diminuarea reflexelor descrise anterior.   (Vezi Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice). In situatiile cele mai grave minutele si piciorusele copilului atirna in jos ca niste funii.

Un indicator clar, in diagnostica imaturitatii fiziologice la nou nascut este lipsa sau manifestarea slaba a reflexului lui Arsavschi.

Acest reflex se declanseaza prin apasarea moderata pe calcaiul bebeluslui  (лат. Os calcis) si se manifesta printr-o activitate  motrica de intindere generalizata asociata cu o grimasa de “plins” si tipăt.

Un alt simptom al imaturitatii fiziologice este criptorhidia la baitei ( Anomalie congenitală caracterizată prin oprirea testiculului în cavitatea abdominală sau în canalul inghinal).

Astfel, vedem  ca diagnostica imaturitatii fiziologice este accesibila si pentru parinti.

In urma scaderii rezistentei imunobiologice, imaturitatea fiziologica, devine un adevarat furnizor al diferitor boli si probleme de sanatate, atit in primele perioade de viata cit si in cele ulterioare.

Probleme de sanatate pot fi dintre cele mai diverse, printre ele se enumera chiar si bolile cardiovasculare si cancerul.

Problema cancerului la nou-nascuti, copii, din cite se vede, este in primul rind o problema de rezistenta fata de diversi factori nocivi, in particular  fata de cancerogeni.

Totusi, care e motivul principal in cresterea vertiginoasa a imbolnavirilor de cancer ? In cresterea numarului de substante cancerigene, sau, in augmentarea in mod exponential a numarului de copii nascuti fiziologic imaturi ???

Dupa parerea lui Arsavschi, anume imaturitatea fiziologica, care are dpret consecinta, scaderea rezistetei imunologice,  reprezinta motivul de baza a imbolnavirii de cancer atit la copii cit si la adulti.

Un lucru este cert, rezistenta slaba a copiilor fiziologic imaturi ii face sa fie vulnerabili fata de diversi agenti – agenti vis a vis de care copiii fiziologic maturi sunt destul de rezistenti.  

Indicatorii imaturitatii fiziologice innascute sunt practic aceeasi ca si cei ai imaturitatii fiziologice dobindinte in maternitate, doar ca sunt mai expresivi.

 1) Astfel, noi-nascutii imaturi fiziologic, de regula, nu pot sa treaca imediat la respiratia independenta, din cauza hipotonusului muscular.

2) Reflexele despre care am vorbit (detalii vezi aici:     Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice ) sint slabite sau lipsesc. In special se manifesta slab reflexul calciului (reflexul lui Arsavschi). Dar de fiecare data cind copilul este imbracat/ dezbract incercati sa treziti acest reflex.

3) Nu se manifesta vasodilatarea, din acest motiv pielea este relativ palida si nu roza.

4) Frecventa batailor inimii poate cadea chiar la 70-80batai/min.

5) Tensiunea arteriala cade, pentru valoarea maxima la 50-60- mmHg.

6) In cazurile mai grave temperatura corpului scade chiar la 32 C.

7) In serul sanguin lipseste lizozimul (antibioticul natural specific corpului uman), chiar dupa ce bebelusul a papat colostru.  Nivelul de lizozim in colostrul mamei a carei sarcina a decurs normall e mult mai ridicat decit la mama a carei sarcina a decurs cu patologii.

8) Daca mama a avut toxicoza in timpul sarcinii, in laptele sau matur, e scazuta cantitatea de proteine (caseina).

9) Noi-nascutii imaturi fiziologic, adesea fac sepsis sau pneumonii.

 

Imaturitatea fiziologica, necompensata la timp, constituie, pe linga toate acestea, un  furnizor al multor probleme de natura psihica si infantilitate spirituala.

Si totusi, ce facem daca am diagnosticat copilul ca fiind fiziologic imatur ? Cum putem compensa aceasta stare ? E posibil , in general, de a trece de starea aceasta ?  Cercetarile realizate de I.A. Arsavaschi raspund afirmativ la toate aceste intrebari….  In urmatoarele articole autorul raspunde la toate aceste intrebari …..

Inapoi la : Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice

Primele 28 de zile dupa nastere le numim – perioada de nou nascut. Aceasta perioada este cea mai periculoasa pentru bebelus. Din numarul de copii decedati pina la virsta de un an – 70% mor anume in primele patru saptamini dupa nastere.

In timpul nasterii copilul trece din uterul mamei, unde temperatura este de 37° С  in mediul extern, temperatura in sala de nasteri de regula este in jur de 20 C. Astfel, decalajul de temperatura pe care le suporta copilul in primele minute de viata  este de 18C. Acest fapt, determina, din partea nou-nascutului, o reactie de aparare – creșterea, prin reflex, a tonusului muscular care, la rindul sau, ridica temperatura corpului la 36- 37 C. Cu cit e mai joasa temperatura in incapere cu atit este mai inalta temperatura corpului nou nascutului.

De tonusul muscular depinde si profunzimea primei inspiratii pe care o face bebelusul imediat dupa nastere.

In primele momente dupa aparitia pe lume nou-nascutul continua sa primeasca hrana si singe prin cordon. Din acest motiv este indicat de a taia buricul numai dupa ce acesta a incetaty sa pulseze, astfel , incit bebelusul sa reuseasca sa primeasca, din placenta materna, cantitatea maxim posibila de singe.

Un om matur, gol, intr-o camera cu temperatura aerului 18-20 C poate sa-si mentina temperatura corporala in doua moduri:

1) Diminuarea pierderii de caldura prin ingustarea vaselor sangvine (vasoconstrictie), diminuarea transpiratiei sau chiar suspendarea completa a activitatii glandelor sudoripare.

2) Prin intensificarea procesului de producere de caldura: cresterea tonusului muscular care poate ajunge pina la tremur.

Pe cind cresterea tonusului muscular la nou nascuti, imediat dupa nastere, in conditii de scadere brusca a temperaturii, face ca corpul sa cedeze mai multa temperatura.  In acest moment, vasele sangine se dilata si copilul nu devine palid, ba din contra, devine roz. Dilatarea vaselor reprezinta  un mecanism care are ca scop prevenirea ridicarii temperaturi  corpului pe fonul tonusului muscular ridicat.

In continuarea vom prezenta anumiti indicatori care permit parintilor sa aprecieze starea nou-nascutului din punct de vedere al maturitatii/imaturitatii fiziologice

Dupa cum am scris mai sus, un nou nascut, fiziologic matur, se caracterizeaza printr-un tonus muscular ridicat, care asigura copilului nivelul  optim de producere a caldurii. Acest mecanism (tonus muscular ridiact) este asociat cu mecanismul de pierdere a caldurii, adica vasodilatarea – anume ea confera bebelusului o piele de culoare roz.

Deja dupa 1-1.5 ore de la nastere, nou nascutul isi stabileste temperatura corpului egala cu 36,6-36,8°С (in rect). Acesta este unul din primele simptome al maturitatii fiziologice.

 

In continuare vom vorbi despre reflexele care sunt caracterisitice pentru nou-nascutii maturi fiziologic.

 

Reflexul de apucare – daca atingem palma copilului cu un deget, atunci el apuca degetul strins si-l tine. Foarte greu îşi va desface mînuţele de bunăvoie. Reflexul de apucare, in asociere cu un tonus muscular ridicat, pote fi atit de puternic incit “apucatura”  poate suporta greutatea propriului corp.

 

 

 

 

 

 

Reflexul Babinski  – il declansam prin atingerea  talpii bebeluslui. Degetul mare se indoaie catre exterior, iar celelalte degetele se deschid in forma de semicerc.

 

 

 

 

 

Reflexul de mers tiris –Bebelsul sta intins pe burtica și se impinge, prin reflex, cu talpitele sale de palmele noastre pe care noi le-ma pus drept suport.

 

 

 

Ca o expresie a tonusului muscular ridicat poate fi si reflexul de sprijin (отрицательная реакция опоры) a nou nascutului: La incercarile maturului de a pune copilul pe  suprafata mesei, el ridica piciorusele si le stringe spre burtica.

Pentru aprecierea maturitatii fiziologice a  nou nascutului este folosit si reflexul lui Arsavschi.

Acest reflex se declanseaza prin apasarea moderata pe calcaiul bebeluslui  (лат. Os calcis) si se manifesta printr-o activitate  motrica de intindere generalizata asociata cu o grimasa de “plins” si tipăt.

Acest reflex este foate bine pronuntat la copiii nascuti fiziologic maturi (Cuvintul “plins” este luat intre ghilimele  deoarece in perioada de nou-nascut, plinsul -in adevaratul sens al cuvintului – lipseste).
Trebuie sa remarcam, ca in timpul hranirii la sin, reflexele declansate prin iritatie tactila la nivelul pielii se diminueaza. Dar prin asa actiuni se stimuleaza reflexul de supt. Iata de ce, adesea, mamele, mingie obrajii bebelusilor in timpul hranirii la sin.

Cu alte cuvinte, in timpul hranirii, verificarea reflexelor nu este adecvata.

 

Pe linga reflexele enumerate mai sus, trebuie sa urmarim activitatea motorica spontana a bebelusului din timpul somnului. Ea este legata de schimbarea periodica a compozitiei singelui si se manifesta prin: tresaritul minutelor si/sau a picioruselor cu tendinta de intindere sau activitatea motorica generalizata de intindere – activitate in care sunt implicati toti muschii scheletici.

 

 

Este important sa remarcam faptul, ca studiile realizate au permis de a face urmatoarea concluzie importanta:

Primirea hranei, in sine, (pentru nou nascuti este laptele matern) fara realizarea activitatii motorice  nu va asigura cresterea si dezvoltarea organismul.  Anume acitivitatea motorica, ca factor de recuperare, determina dupa nastere procesele de crestere si dezvoltare a bebelusului.

Soarecii carora l-i s-au administrat medicamente care sa inhibe activitatea motorica au ramas, considerabil in urma cu cresterea si dezvoltarea comparativ cu puii de soareci carora nu l-i s-a administrat nimic, chiar daca amble esantioane au primit hrana din belsug.

Activitatea motorica este generata de actiunea centrilor nervosi, care asigura organismului posibilitatea de a interactiona cu factorii mediului. Anume activitatea motorica reprezinta unul din factorii vitali care asigura dezvoltarea creerului, cresterea masei sale si prin consecinta si a volumului informational.

Studiile realizate in laboratorul lui Arsavschi au perimis de a stabili: Organismele care sunt asemanatoare cu omul – soareci, veverite, iepuri si iepuri de cimp, in mediul lor de viata, se caracterizeaza printr-o diferenta considerabila a activitatii motorice – la maturitate ating c-am aceeleasi marimi, dar au o masa diferita a creerului.

Astfel, la veverite, creerul e mai mare decit la soareci de 3 ori, iar iepurii de cimp au creerul mai mare decit la iepurii de casa de 2,5 ori. Exemple sunt o multime.

  Anume din acest motiv este foarte important, ca copilul,  sa fie imbracat, astfel, incit sa poate sa se miste liber. Infasarea nou-nascutului sinchiseste miscarile bebelusului, fapt care actioneaza negativ asupra dezvoltarii sale fizice si intelectuale.  

In plus, atunci cind  bebelusul este infasat ca un soldatel, nu poate sa faca miscarile pe care le doreste, in asa fel, in mod direct, este suprimat reflexul libertatii descris de Pavlov I.P.  (vezi: Рефлекс свободы – Павлов И.)

Acest fapt, pune o aprenta negativa asupra dezvoltarii ulterioare a personalitatii, copilul, de mic, INVATA, sa fie neajutorat, iar acest model de comportament, se patreaza, adesea si la maturitate, cu toate consecintele negative care reies din aceasta.

 Mai sunt si alte reflexe, care caracterizeaza maturitatea fiziologica a nou-nascutului. Iata citeva dintre ele:

 

Reflexul spadasinului:

Dupa nastere, in primele saptamini, copilasul tine capusorul pe o parte sau alta, iar atunci cind intoarce capul, piciorusul si minuta din partea spre care priveste se intind, iar celalaltă minuta si picior se indoaie. Reflexul, dat permite bebelusului sa nu se rostogoleasca.


 

 

reflexul galant

 

Reflexul Galant

Nou-nascutul plasat cu  fata in jos atins usor pe spate, pe o parte a coloanei vertebrale. Copilul isi va indoi corpul spre acea parte care a fost atinsa. Reflexul dispare dupa 6 luni.

 

 

 

Reflexul de inot

Acest reflex se  pastreaza pina  la varsta de 4 – 6 luni si are rolul de a salva copilul daca acesta nimereste sub apa. Se caracterizeaza prin faptul ca bebelusul cufundat isi va tine respiratia si va da din minute si picioruse pentru a inota.

Nu incercati sa faceti acasa acest lucru, este periculos, apelati la un specialist.

 

 

 

Reflexul de extensie incrucisata a membrelor inferioare

 Atingind membrul inferior al unui nou-nascut, celalalt picior se va indoi peste primul, parca ar dori sa inlatura obiectul ce-l deranja.

 

 

 

 

 

Reflexul automat de mers 

 Daca tinem copilul in brate si il punem cu piciorusele pe o suprafata dreapta, de exemplu, masa, el va incerca sa paseasca. Reflexul dispare la 3-4 luni.

 


reflex de supt

Reflexul de supt

Este un reflex vital,  ce il ajuta pe bebelus sa se hraneasca. Se declanseaza atunci cind bebelusl este stimulat si nu e neaparat ca bebelsului sa-i fie foame. Pentru copilas, suptul reprezinta o activitate relaxanta si placuta.
Copii fiziologic maturi au acest reflex bine pronuntat. La virsta de 2 luni reflexul de supt trece intr-o actiune voluntara.

 

 

 

Reflexul punctelor cardinale

La atingera  obrazului  sau a buzele bebeluslui, el va intoarce capul cautind sa suga obiectul care l-a atins. Acest reflex de cautare il ajuta sa gaseasca sinul sau biberonul

 

 

 

 

Reflexul de redresare a capului

 Bebelusul, intins pe spate, il tragem, atent, de minute, pina la pozitia pe sezut. Copilul se va stradui sa-si mentina capusorul, fapt care la momentul dat de viata nu-i va reusi, deoare muschii gitului sint inca prea slabi pentru a sustine capusorul greu.

 

 

Alti parametri care exprima maturitatea fiziologica a nou-nascutlui sunt:

Frecventa respiratiei la nou nascutii maturi este de 35-42/min, in dependeta de momentul masurarii.

Bataile inimii – 135-140/min. 

Tensiunea arteriala – la nou-nascutii fiziologic maturi, in primele zile de viata este de 80-85 mmHg -maxim si minim 45 mmHg.

Important !

Maturitatea fiziologica la nastere nu reprezinta o insusire pentru toata viata. Ea poate fi pierduta in urma ingrijirii incorecte a nou-nascutului, prin incalcarea specificului fiziologic al bebelusului. 

Iata un exemplu tipic:

Despre efectul negativ, al intirzierii hranirii, nou-nascutului nu se vorbeste atit de mult. Ba din contra, adesea auzim parerea ca bebelusul, de la natura, are rezerve si poate sa reziste pina ii vine mamei laptele. Acest neadevar, ne costa foarte scump, adesea, ne costa sanatatea copiilor nostri.

Citam spusele P.O. Lunta (1923): “Foamea timp de 24 ore care adesea este impusa

nou-nascutului reprezinta un exemplu de foame non-terapeutica la indicatiile medicului. Pe linga toate acestea, sint foarte bine cunoscute efectele profunde al foamei asupra organismului si cu cit acesta e mai tinar cu atit consecintele sint mai grele ”

La acel moment, nu erau suficiente date pentru a face concluzii ferme. Dar acum, se poate de afirmat cu certitudine:

E suficient 4- 3 – chiar si 2 zile de reținere a hranirii la sin, pentru ca nou-nascutii maturi fizilogic, sa obțina trasaturi specifice imaturitatii fiziologice (desigur, imaturitatea fiziologica dobindita nu se manifesta atit de acut ca cea inascuta, dar e suficineta pentru a ne asigura cu probleme de sanatate).

Despre cum se rasfringe asupra nou-nascutului intirzierea hranitului la sin si asa numita ” foame fiziologica”, mai in detaliu cititi aici:Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat.

Inapoi la:  Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Ce este maturitatea fiziologica la nou nascuti

Aproape cu patru decenii in urma, noi am demonstrat ca clasificarea noi- nascutilor in : noi- nascuti nascuti la termen si noi-nascuti nascuti prematur dupa criteriile de greutate si lungime corporala la nastere NU este corecta, fapt care impiedica evaluarea adecvata a starii fiziologice reale a celor nascuti.

In studiile noastre, noi am atras atentia asupra faptului ca in dependenta de conditiile de dezvoltare intrauterina, conditionate de starea de sanatate a mamei, organismul nou-nascutului se caracterizeaza printr-o varietate mare de particularitati nu numai morfologice cit si fiziologice. Acest fapt este legat de specificul activității motorii a embrionului în dezvoltare și fătului înainte de naștere.

Noi am propus un nou principiu de clasificare a nou-nascutilor, NU dupa greutate corporala, lungime si termen, ci dupa criteriul de maturitate sau imaturitate fiziologica.

In pediatrie este primit de a caracteriza organismele dupa perioade de virsta, incepind de la nastere, ca organism imatur si imperfect- in comparatie cu maturitatea si perfectiunea organismelor adulte.

Fiziologia copilului, din acest punct de vedere este apreciata ca primii pasi spre ideal, adica spre  maturitatea si perfectiunea orgasnimului adult.

De aici si concluziile.

De exemplu, imaturitatea sistemului respirator la noi-nascuti si copii de virsta mica, ar fi un motiv care explica predispunerea spre infectii respiratorii acute (IRA).

Iar imaturitatea sistemului digestiv – factor care favorizeaza bolile tractului digestiv.

Imperfectiunea sistemului nervos – factor ce predispune spre maladii si disfunctii ale sistemului nervos…

Studiile noastre au aratat ca pe parcursul a tuturor acestor perioade de virsta organismul poate fi considerat perfect si matur, daca functiile sale fiziologice adaptive corespund cu virsta sa calendaristica si cu conditiile mediului cu care acesta urmeaza sa interactionze.

Imaturitatea fiziologica se caracterizeaza nu numai prin faptul ca copilul ramine in urma cu dezvoltarea functiilor sale fiziologice (raminere in urma aparuta inca in timpul dezvoltarii intrauterine), dar si diminuarea ulterioara a intesitatii lor , in comparatie cu nou nascutii fiziologic maturi.

Anume de aici si vine neconcordanta dintre particularitatile functiilor fiziologice a nou nascutului și virsta sa.

Copii fiziologic imaturi pot sa se nasca inainte de termen, la termen, cu greutatea mai mic de 2,5 kg sau chiar mai mare de 3,0 kg.

Bebelusii maturi fiziologic se deosebesc de cei imatur fiziologic nu prin faptul daca sau nascut la termen sau nu si nu prin masa corporala la nastere, dar prin specificul fiziologiei sale.

Copiii fiziologic imaturi au functiile fiziologice schimbate in urma actiunii nocive din partea organismului matern, in conditiile unei sarcine problematice.

Bebelusii nascuti inainte de termen (prematuri), dar fiziologic maturi, au functiile fiziologice in corespondenta cu virsta la care au avut la nasterea prematura (adica in timpul sarcinii ei nu au fost supusi actiunii dauntoare din partea organismului matern).

Greutatea lor poate fi mai mica de 2000 g (poate fi chiar si 800- 1000 g), dar totusi , prognoza pentru ei este mult mai pozitiva decit pentru bebelusii nascuti la termen, cu masa corporala mult mai mare,  dar fiziologic imaturi.

In plus, copiii nascuti prematuri cu masa corporala mica, fiind corect ingrijiti, pot recupera timp de 1/2 -1 an și sa se egaleze cu copiii nascuti fiziolog maturi.

Inapoi la: Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare

Multa vreme m-am gindit cum sa plasez acest articol, in cele din urma am decis, il voi prezenta ca o expunere. Cred ca va fi de mare ajutor viitoarelor mamici, care isi astepta cu nerabdare minunea … 🙂
Informatia e foarte utila si are o valoare practica imensa, cred ca daca mai multe mame ar sti, ar fi mai putini copii prin spitale.

Am citit lucrarea lui Arsavschi I.A. “Copilul dumneavoastra poate sa nu se imbolnaveasca (Ваш малыш может не болеть)” , vreau sa expun aici ideile si studiile acestui autor.

Articolul e mare, dar aveti rabdare sa-l cititi, e pretios intr-adevar.

Aceasta lucrare a avut un mare ecou in sufletul meu dat fiind faptul ca una din situatiile descrise ne-a atins direct pe mine si bebelusul meu. Citind aceasta lucrare, vreau sa spun ca nu inteleg de ce nu se iau in consideratie asa lucrari, de ce conceptia medicala despre noi nascuti nu se modifica, caci, necatind la toate, Arsavschi are dreptate.

Deci sa incepem expunerea …

Arsavschi I.A. “Copilul dumneavoastra poate sa nu se imbolnaveasca (Ваш малыш может не болеть)”

Arsavschii Ilie Arcadie – om de stiinta

Ce este maturitatea fiziologica

Nou nascutul  – diagnostica maturitatii sale fiziologice

Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat

Simptomele imaturitatii fiziologice la nou nascut

Imaturitatea fiziologica – sursa tuturor relelor

Calirea bebelusilor – modalitate de compensare a imaturitatii fiziologice la copii

Concluzii despre imaturitatea fiziologica la bebelusi