Anemia in sarcina – fier bivalent sau trivalent

Sursa: http://gelmintov.net

ANEMÍE, anemii, s. f. Boală determinată de scăderea cantitativă sau calitativă a globulelor roșii și a hemoglobinei din sânge. – Din fr. anémie.

 

ANEMÍE s. f. stare de slăbiciune cauzată de scăderea numărului de globule roșii și a hemoglobinei din sânge.

  • sursa: DEX ’09 (2009)

 

In timpul sarcinii nr 3 :), din pacate m-am ciocnit cu asa boala – anemia.

 

Cel mai interesant e faptul ca hemoglobina din analiza generala de singe era in norma, dar mai concret era 119.

Medicii mi-au spus ca pina la 110 ein ordine si nu am de ce sa-mi fac griji.

 

Si intr-adevar, sunt multe mamici care marturisesc ca au hemoglobina joasa in analize,dar se simt foarte bine si aceasta inca o data confirma ideea stiintifica ca hemoglobina in sarcina, scade, in mod fiziologic datorita faptului ca se mareste volumul de singe, prin urmare, microelementele din singe devin mai putin concetrate, iar anemia la gravide nu e neaparat un fenomen de carenta de fier.

Astfel, revenim la analize. Avem hemoglobina 119 slabiciuni foarte mari. Sincer, ma tineam diminetile de pereti, doar spre seara dupa un somn bun la amiaza ma simteam parca mai bine .

Mi-am telefonat medicul de familie. Care la plingerile mele a mi-a zic ca ar fi cazul sa mai facem o analiza repetata de singe si poate sa vedem nivelul de feritina serica.

Parca totul bine si frumos, dar, spre marea mea rusine, nu aveam nici o dorinta sa merg la spital atunci cind afara e plina vara si 40 C, mai ales ca slabiciunile ma doborau.

Iar analiza mea precedenta arata 119 hemogolibina, iar norma pentru feritina serica are un asa diapazon de mare ca sincer, eu cu mintea mea nu prea inteleg acest parametru de diagnoza.

Pentru femei mai tinere de 60 ani, norma e de la 13- 150. sursa : synevo.ro

 

Astfel, fiind termenul de sarcina mai inaintat ( mai mult de 12 saptamini de sarcina), avind in vedere ca am donat singe cu o luna inainte de sarcina (asa s-a primit), ca e sarcina numarul trei si ca sufer de slabiciuni mari care nu se recupereaza la odihna sau dupa mincare am decis, de capul meu ( SA NU FACETI CA MINE, MAI BINE CONSULTATI MEDICUL) sa aleg un preparat contra anemiei.

Mai ales ca boala deja debutat nu poate fi corectata, in timp scurt numai prin alimentatie.

 

Astfel, am sunat, din nou, medicul care mi-a recomandat Sorbifer. Acest preparat contine fier bivalent.

 

Fierul bivalent Fe2+.

 

Avantajul preaparatelor cu fier bivalent Fe2+ e ca aceasta reprezinta cea mai activa forma de fier pentru organismul omului. Fierul bivalent se absoarbe bine la nivelul intestinului subtire. Aceasta este si bine si rau. E bine pentru ca se compenseaza carenta de fier, in mod rapid.

Partea rea e ca irita mult mucoasa tractului digestiv, provoaca diverse efecte adverse,in prospect sunt descrise in mod detaliat. In plus,este riscul de supradozare.

 

Alta categorie de fier, este fierul Fe3+ .

 

Este este mai raspindit in lumea vegetala. Fierul trivalent se absoarbe mai greu in intestinul subtire decit fierul bivalent. In singe el trece n umai in forma fieroasa activa sau in forma de fier de depozit – feritina serica.

 

Specificului acestei forme de fier este ca cu cit e mai mare carenta de fier, cu atit absorbtia e mai intensa si invers, cu cit organismul e mai saturat cu fier cu atit absorbtia e mai slaba.

In asa fel, organismul, singur, isi regleaza cantitatea de fier necesara si se evita supradozarea.

Cit despre efecte adverse, fierul trivalent este mai bine suportat si nu irita atit de mult ca fierul bivalent, mucoasa tubului digestiv.

 

Nu coloreaza smaltul dintilor. Poate fi administrat chiar si copiilor mici.

Astfel, reiesind din cele spuse mai sus, am decis sa administrez fier trivalent. Am inceput cu Ferropol, dar mi-a facut alergie.

 

Din acest motiv am trecut la alt producator, autohton – Hemoglovit, care contina fier trivalent cu polimantoza combinat cu extract de seminte de struguri care vin cu rol de antioxidant.

 

Are un gust dulce si placut.

Am admistrat doza maxima, 10 ml, cite 5 de 2 ori pe zi, dimineata si seara dupa mincare.

Mie m-i s-a potrivit. In comparatie cu Sorbifer care imi provoca diaree si dureri de stomac, Hemoglovit imi dadea doar o usoara senzatie de greata, tranzitorie, dar aceasta e ceva foarte personal, depinde de fiecare cum suporta.

 

Cel mai important e ca deja la a doua sau a treia zi, nu mai tin minte precis, m-am simtit mult mai bine. Au disparut slabiciunile. Astfel, alaturi de o alimentatie adecvata am reusit sa ma echilibrez si sa uit de ametelei si de mersul pe sub pereti 😀 ….

Pe linga aceasta mi-am mai facut o concluzie, ca normele de hemoglobina date de laborator sunt relative.

 

Astfel sunt femei gravide care, dupa marturisirea lor, cu hemoglobina 100 alerga si se simt bine, dar sint care la hemoglobina 119 ( cum eram eu) se tin de pereti ca au slabiciuni mari. Astfel pentru mine hemoglobina 119 era foarte putin, chiar daca se incadra in limitele normei pentru insarcinate. Iar administrarea de preparate de fier mi-a rezolvat problema.

 

As vrea sa mentionez inca un moment important Sa nu administrati in sarcina medicamente fara consultatia medicului.

Nu faceti ca mine :), caci preparatelede fier sunt diferite, combinate cu vitamine, fie vitamina C, fie acid folic…, iar care forma de fier se poriveste pentru fiecare decideti impreuna cu specialistul, mai ales ca preparatele de fier au efecte adverse si nu putine…..

Si nu neglijati anemia, copilul are nevoie de o mama sanatoasa ca sa fie si el bine – cit despre efectele anemiei asupra fatului gasiti info foarte multa pe net ….. Dar toate acestea pot fi prevenite si tratate, medicina actuala propune suficiente solutii, trebuie doar sa coordonati cu medicul specialist.

Va doresc sanatate 🙂 !

 

Citeste mai mult:

Picioare umflate in sarcina. Preeclampsia – simptome si tratament

 

Ecografia fetală și efectele negative asupra fătului

 

Ecografia doppler si riscul de cavitatie in tesuturile vii

 

Colici la bebelusi: motive si solutii

 

Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat.

 

Dureri de cap dupa anestezia epidurala, solutii

anestezie epidurala nastereSe stie ca nasterea reprezinta una din cele mai grele incercari atit pentru organismul mamei cit si pentru micutul care vine pe lume. Uneori pentru a mai diminua din aceasta povara sau conform unor indicatii medicale speciale femeile apeleaza la anestezia epidurala. Despre ce e anestezia epidurala, in ce consta, in ce situatii se administreaza este foarte multa informatie…

In acest articol vreau sa relatez, in citeva cuvinte, despre metodele de “usurare” a unui efect advers care poate aparea la 1% din femeile care au primit aceasta anestezie- e vorba despre durerile de cap.

Din pacate, eu am facut parte din acel 1% de persoane care dupa anestezie epidurala se confrunta cu dureri de cap.

Specificul acestor dureri era urmatorul:

IN pozitie culcata durerile de cap erau foarte nesmenificative, sau chiar dispareau. In schimb, numai ma ridicam si apareau niste dureri de cap groaznice ca nu doreai sa traesti. Pe linga aceasta ma deranjau si dureri in zona cefei care iradiau spre git…. Nimic vesel 🙁

Despre motivul fiziologic, de ce apar aceste dureri gasim pe net multa info. Vreau sa spun doar in citeva cuvinte: Dat fiind faptul ca atunci cind m-i s-a administrat medicamentul eu nu am fost “cuminte” din cauza durerilor, in rezultat, a avut loc o punctionare accidentala a invelisului maduvei spinarii sau a durei mater, ceea ce a indus scurgerea lichidului cefalorahidian din spatiul epidural in spatiul medular. In consecinta, pacientul sufera dureri de cap (cefalee) . Durerea poate fi de intensitate diferita, de la caz la caz. La fel timpul de refacere este diferit. La cineva poate dura citeva zile, la cineva o saptamina, doua, sau chiar luni.

Dat fiind faptul ca am avut nenorocul sa ma ciocnesc cu asa problema si spre marea mea bucurie dupa o saptamina mi-am revenit as vrea sa public recomandatiile pe care le-am primit de la neurochirurg si anesteziolog.

 

Recomandari:

1) Consumati cit mai multe lichide. Sau inainte de procedura se picura intravenos lichid suplimentar (1, 1.5 l). – asta deja trebuie sa faca personalul medical.

2) Dupa procedura de anestezie, pina se clarifica daca aveti sau nu asa complicatie, straduiti-va sa stati cit mai mult timp culcat. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa asteptam cu sufletul la gura dureri de cap, doar ca asa abordare va permite sa nu inrautatim situatia in cazul in care nimerim in acel 1 % .

3) Stati cit mai mult culcat pe spate. Dupa explicatia neurochirurgului atunci cind stam pe spate apasam pe acea fisura si ea mai repede se inchide. Anesteziologul a pus ca nu e principial, important e sa stau culcata fie pe spate fie pe o parte. Eu, totusi, m-am straduit sa merg dupa recomandarea neurochirurgului.

4) Evitati sa stati pe sezut! Mai bine sa stati fie culcat pe pate sau pe o parte sau cind e nevoie- in picioare.

5) Pentru a usura durerile putem sa bem ceai mai tare sau cafea.

6) Anesteziologul mi-a administrat la inceput picuratori cu cafeina, dupa care am apelat la injectii intramusculare. Din cite am inteles eu, din cauza ca are loc scurgerea lichidului cefalorahidian scade tensiunea acestei lichid la creer, iar cofeina o rdica un pic, ameliorind durerile de cap.

7) Administrarea medicamentelor cu efect analgetic.

8) In cazuri grave se face o procedura mai aparte. Se ia singe din vena si se introduce la locul unde e fisura si se “plombeaza” cu singe. Astfel lichidul cefalorahidian nu mai curge si durerile de cap se opresc. Desigur daca are rost de facut aceasta procedura sau nu se discuta cu medicul.

8) ORICE MEDICAMENT SE IA DOAR DUPA CONSULTATIA MEDICULUI !

Sper ca aceasta informatie sa va fie de ajutor. DAR daca, aveti neplacerea de a va confrunta cu dureri de cap dupa anestezia epidurala,NEAPARAT, consultati medicul. Numai specialistul decide cit de grava e situatia si care e solutia in fiecare caz, concret.

Va doresc sanatate si cit mai putine dureri de cap !

 

Picioare umflate in sarcina. Preeclampsia – simptome si tratament

preeсlampsia

 

Textul de mai jos reprezinta o abordare noua pentru mine in ceea ce priveste retentiile de apa din organism. Vreau sa va invit sa cititi parerea acestui medic, dupa care as fi foarte bucuroasa daca veti expune propria parere si experienta…

 

Autor :Veronica Nazarova ( Maslova) – medic de familie, are practica in obstretica timp de 19 ani, reprezentant al organizatiei internationale de obstretica  Midwifery Today din Rusia, redactor stiintific ( pentru varianta rus ) pentru cartile lui Michel Oden  ” Cezariana” si   ” Сunoasterea stiintifica a dragostei”. Sursa directa este AICI.

 

Preeclampsia, limitarea sarii in mincare si a lichidelor, dieta lui Laman, plante diuretice si tratamentul retentiilor de apa la gravide – abordari ale medicinei contemporane


Fiind, in calitate de medic in Germania si Olanda, am descoperit un principiu de invatamint din aceste tari ( in obstretica in particular): ” Intotdeauna sa ai dubii, verifica si pe nimeni nu crede, asa, pur si simplu” . Sa nu ai incredere deplina nici in carti, nici in profesor, nici celei mai iluminate minti in domeniu… Analizeaza si studiaza problema de sine statator si formezati propria pozitie vis-a-vis de intrebare. La moment, medicul are acces la foarte multa informatie ( biblioteci cu materiale din diferite tari, internet cu bazele sale de date, specialisti buni), dar este si gindirea proprie…

Si in Germania si in Olanda copii sunt de mici invatati sa gindeasca de sine statator. Anume acest fapt formeza independeta in gindire si necesitatea de a invata in continuu. Daca aceasta deprindere lipseste, atunci zeci de ani vor domni principii si practici eronate…

 

Din pacate, in medicina noastra multe lucruri nu au evoluat. Iar daca sa ne referim concret la tema, la momentul actual inca sunt medici care  ” lecuiesc” retentiile de apa din organismul femeii insarcinate considerind, ca anume asta preeclampsia – cea mai periculoasa stare pentru viata mamei si copilului, ca eliminind surplusul de lichid, in asa fel vor ajuta gravida. Probabil ei considera ca excesul de lichide constitue radacina problemei. Dar in realitate este cu totul invers.

Toata lumea stie deja, ca retentiile de apa la gravide NU sunt periculoase si in calitate de simptom pentru preeclampsie nu este sigur,  ca preeclampsia poate sa se dezvolte fara a manifesta picioare si miini umflat. Si in asa caz, starea se agraveaza, deoarece strategia de limitare a aportului de lichide si saruri este destul de periculoasa – dietele restrictive nu se refera la femeile cu burtici.

 

Medicina e un domeniu in dezvoltare, care isi reinnoieste conceptele si principiile foarte greu.  Dupa cum a spus renumitul neurolog britanic John Hughlings Jackson ( 1836-1911):” Pentru a izgoni o ideie gresita din medicina- e nevoie de 50 ani, iar pentru a confirma una adevarata trebuie chiar 100 de ani.

 

Apa- element cheie in sarcina

 

Se stie ca organismul uman consta din 80% apa. Prin urare, apa reprezinta componenta cea mai importanta a corpului.

Pe parcursul unei sarcini normale, apa in organism e si mai multa, plus 6-8 litri, dintre care 4-6 sunt in afara tesuturilor si 2-3 in tesuturile organismului. La sfirsitul sarcinii, aproximativ 3 litri de apa sunt acumulate de copil, placenta si lichid amniotic. Inca trei litri de apa sunt pentru sporirea volumului de singe din organismul gravidei, pentru cresterea uterului si a glandelor mamare. Uite asa inundatie! Remarcam, ca asa este destinat de la mama natura, sa fie multa apa.

 

Volumul de lichide din singe incepe sa creasca incepind cu saptamina a 8-a. Iar cantitatea de eritrocite numai dupa saptamina a 18-a. Acumularea de lichide reprezinta un moment de prima importanta, daca organismul incepe sa acumuleze apa de la un termen atit de mic, deoarece, cu cit mai lichid si mai fluid va fi singele, cu atit mai rapid va transporta substantele hranitoare necesare pentru cresterea copilului, a uterului, a glandelor mamare. Si umplerea unui sistem sanguin nou va fi posibila numai daca va fi mult singe.

In plus, sistemul sanguin al copilului si lichidul din jurul sau nu sunt parte a singelui sau plazmei materne. Atunci, de unde copilul are lichide ?

 

Placenta- personaj central in sarcina

Am ajuns la cel mai important moment din fiziologia sarcinii. Astfel, in timpul sarcinii, organul temporar al copilului – placenta dobindeste, din singele matern, toate cele necesare si in primul rind apa…

 

Placenta e un organ secific, ca o radacina care hraneste planta. Doar ca ea nu este ca o pompa obisnuita… Nuuu, dupa cum a spus Michel Oden, ea e “avocatul copilului” , care poate sa se implice in fiziologia organismului matern si sa “smulga” din el ceea de ce are nevoie bebelusul.

Si daca tensiunea singelui (e asigurata de apa) in placenta si la copil incepe sa cada, ea, placenta, va face totul ca sa suplineasca insuficienta de lichide.

 

Placenta creste si se dezvolta, ea are nevoie de substante hranitoare din singele matern si a 18 saptamini, formarea sa se finiseaza. Astfel, in momentul in care incepe perioada de crestere furtunoasa a fatului, placenta trebuie sa puternica si functionala.

 

Sa retinem doua momente:

1) cantitatea de apa din singele matern determina cantitatea de apa la copil si cit de bine vor ajunge la el substantele hranitoare.

2) placenta este un organ activ-avocat al copilului, in caz de insuficienta va manipula cu organismul matern astfel  incit sa dobindeasca apa si hrana necesara, chiar daca va genera un conflict.

 

Inca doua componente importante : sarea si proteinele

 

Este, deja, clar pentru ce avem nevoie de multa apa in sarcina. Acum sa vedem de unde pot surveni problemele cu ” livrarea” apei…

 

Pentru ca apa sa ajunga la copil, ea trebuie sa fie, anume in singe, in vase ( si nu sub piele, tesuturi, cavitati ale corpului). Ce mentine apa in vasele sangvine ?

Doua componente: sarea de bucatarie si proteina albumina.

In lipsa, insuficienta lor, apa  va trece din vasele sangvine in tesuturi, determinind, RETENTIILE DE APA. In asa situatie, vasele sangvine sunt ca niste furtunuri cu gauri: cita apa nu ai turna, tensiunea necesara nu vei obtine si totul in jur e ud.

 

Albumina e sintetizata de ficatul matern din aminoacizii dobinditi din hrana utilizata . Astfel, e important, ce maninca mama, asa va lucra ficatul ei.

 

Sarea e obtinuta din mincare si poate fi pastrata de rinichi. Metabolismul electrolitic este reglat de citiva hormoni. Ne amintim ca volumul de lichide din organism incepe a creste foarte devreme, de la  opta saptamina de sarcina. Acum sa ne amintim ce isi doresc, adesea, femeile insarcinate, la acest termen: castraveti murati, varza acrisoara, scumbrie murata…

 

Preeclampsia: deshidratare si ingrosarea singelui

 

Acum avem toata informatia pentru a intelege ce se intimpla in preeclampsie.

In preeclampsie are loc un conflict intre solicitarile placentei catre organismul mamei si ceea ce mama poate sa-i ofere fara pierderi personale.

Sunt posibile trei situatii:

 

1) Organismul matern nu furnizeaza suficienta hrana si apa, de exemplu : alimentatie slaba si hidratare insuficienta ( inclusiv dietele nefiziologice), probleme ale ficatului, defecte ale vaselor sanguine uterine sau ale peretilor uterini, boli generalizate.

 

2) Placenta (ea se refera la organismul copilului) nu poate sa absoarba cantitatea necesara de substante hranitoare si apa (defecte in structura placentei).

 

3) Combinatia 1&2.

 

Comun e faptul ca: in preeclampsie INTOTDEAUNA !!! are loc insuficienta de apa si albumina in cadrul circuitului sanguin . Adica, intotdeauna, are loc deshidratarea si ingrosarea singelui.

 

Din cauza ca viscozitatea singelui creste, tensiunea in vase e insuficienta, singele nu circula destul de rapid si placenta manipuleaza cu organismul matern, determinind ingustarea si spasmarea vaselor sangvine din corpul mamei, pentru a mari debitul de singe.

Tensiunea creste si pentru inceput, spre copil este livrat mai mult singe. Dar spasmele, in cele din urma, deterioreaza vasele sanguine. Pe locul leziunilor aparute se aseaza trombocit si fibrina- produse ale coagularii sangvine. Aceasta, plus ingrosarea singelui (creste densitatea) si particularitatile de coagulare in sarcina duc la formarea tromburilor in vasele sanguine din tot organismul matern.

In special, sufera acele organe care, in sarcina, sunt suprasolicitate: ficatul si rinichii. Ingrosarea singelui, duce la hranirea proasta a copilului cit si la hipoxie.

Acum este clar de unde in preeclampsie apare tensiunea arteriala sporita (incercarile de a mentine hrana pentru copil), retentiile de apa (insuficienta de albumina si apa se duce in tesuturi) si proteine in urina ( vasele sanguine lezate, lasa sa treaca ceea ce nu ar trebui).

 

E clar ca in grupa de risc vor nimeri cei ce maninca rau si consuma putine lichide, cei ce au fatul mare, gravidele cu gemeni, tripleti ( din cauza necesitatilor sporite). Apropo, retentii generalizare de apa, fiziologice, de cele mai multe ori apar la femeile a caror plod este maricel.

 

Primul simptom al preeclampsiei este cresterea hemoglobinei in analiza generala a singelui dupa 18-20 saptamini de sarcina. In norma,hemoglobina scade un pic. Mai elocvent va fi cresterea indicelui hematocritului. Ambiii indicatori, vor releva despre ingosarea singelui, adica de o insuficienta hidrica.

 

 Dieta gravidei si preeclamsia

 

Oricine studiaza mecanismul aparitiei preeclamsiei foarte usor va determina ce dieta este necesara.

In primul rind treubuie de baut suficienta pa (2-2,5 l) si de consumat, mai des, hrana proteica ( aici se include nu numai carnea) . Sa nu uitam de glucide, deoarece in lipsa/ insuficienta lor proteinele sunt consumate ca sursa de energie si nu ca material de constructie. Si desigur, grasimile au rolul lor important, ele sunt combustibilul organismului, materialul de constructie – in special pentru creerul bebelusului.

Dieta trebuie sa fie echilibrata, nici un component nu trebuie sa predomine in detrimentul altuia. Nu trebuie de limitat sarea, deoarece ea retine apa in singe. Clar si logic.

 

Toate ese refera si la dieta de profilaxie a preeclampsiei, deoarece in timp ce placenta se formeaza, este nevoie de materiale de constructie, pentru a forma “un sistem, puternic, de radacini” . Daca placenta s-a format, deja, cu defect, atunci trebuie de plasat acele putine “radacini” formate in solutie hranitoare, pentru a-i usura lucrul, prin toate metodele disponibile – fie naturale, fie medicamentoase.

Medicamentele in preeclampsie

 

Tratamentul preeclampsiei consta din: micsorarea viscozitatii singelui, imbunatatirea hranei copilului, scaderea tensiunii critice la mama. Pe linga aceasta, este logic oare de a da medicamente care maresc fluiditatea singelui ( ex. Aspirina, Curantil) fara a administra un regim hidric bogat. E posibil oare sa ne limitam numai la picuratori cu  albumina si solutie fiziologica fara a respecta un regim normal de hidratare si mincare ? Chiar daca se poate , dar pentru ce, care ar fi sensul?

 

La moment, este stiut faptul ca un ajutor semnificativ in profilaxia si tratamentul preeclamsiei il au:

– preparatele de calciu.

– preparatele cu magneziu.

– omega 3 si omega 6 (untura de peste, uleiul de in si primula).

 

Utilitatea acestor componente a fost dovedita empiric. Calciu – material de constructie pentru toate celulele, pentru oase si el se asimileaza numai in prezenta magneziului. Omega 3 si 6 sunt niste acizi grasi – componente necesare pentru creerul copilului, iar hranirea creerului, in perioada dezvoltarii intrauterina este prioritara. Daca mama nu dispune de aceste componente in cantitatea necesara, atunci placenta va ” dobindi”  necesarul pentru copil, chiar daca asta va duce la dezechilibru in organismul matern.

 

Daca situatia nu poate fi ameliorata nici prin dieta, nici medicamentos, daca copilul sufera din motivul insuficientei de hrana si oxgen, iar mama – de hipertensiune si lezarea rinchilor si a ficatului, atunci unica metoda de tratament este – nasterea.

 

Retentiile de apa la gravide

 

Iar acum sa revenim la retentiile de apa, dupa cum am mentionat anterior, anume acumularea de lichide in organism (cresterea rapida in greutate, umflarea picioarelor) adesea este perceputa ca manifestare a preeclampsiei.

 

” Nu sunt date concrete care ar demonstra ca retentiile de apa din organism chiar si in cele mai elocvente  ar reprezenta un factor ce declanseaza preeclampsia sau ca pacienta ar face parte din grupa de risc.

 

М. Энкин и др. Руководство по эффективной помощи при беременности и рождении ребенка, СПб, «Петрополис», 2003, с. 124

 

Reiesind din cele expuse mai sus, e clar, ca retentiile de apa in organism in preeclamsie pot avea loc. trebuie sa ne puna in garda retentiile care evolueaza  in mod vertiginos, raspindindu-se mai sus de genunchi, pina la burta si partea de sus a corpului. DAR !!! Retentii de apa, pot sa NU fie chiar si in cele mai grele cazuri de preeclampsie.

La femeile care sufera de preeclampsie ( adica apriori deshidratate) lipsa retentiilor de apa este mai periculoasa, deoarece  din tesuturi apa poate reveni, inapoi in vase, daca acolo se va normaliza nivelul de sare si albumina, dar fara retentii de apa si fara  aport suficient de lichide- organismul NU va avea de unde suplini acest neajuns hidric.

 

E important sa mentionam urmatorul fapt: tandemul hipertensiune arteriala + retentii de apa in organism sau hipertensiune + cresterea rapida in masa, duce mai rar la moartea intrauterina a plodului decit in situatia cind hipertensiunea se prezinta ca simptom izolat.

Preeclamsia fara retentii de apa ( preeclampsia uscata) este cunoscuta demult ca o varianta nefavorabila a acestei patologii, care duce mai frecvent la decesul mamei si copilului, in comparatie cu preeclampsia asociata cu retentiile de apa.

М. Энкин и др. Руководство по эффективной помощи при беременности и рождении ребенка, СПб, «Петрополис», 2003, с.81

 

Preeclamsia practic nu decurge niciodata fara ridicarea tensiunii arteriale-acesta e momentul cel mai important. De regula, la acest simptom se adauga prezenta proteinelor in urina ( cantitatea sa variaza, sau poate sa apara sau sa dispara). Iar retentiile de apa din organism sunt excluse ( in obstretica contemporana) ca criteriu de diagnostic al preeclampsiei. Deoarece, in timpul sarcinii, retentiile de apa pit fi observate foarte des, dar prezenta sau absenta lor nu vorbeste despre gravitatea preeclamsiei.

Sa vedem acum de ce la femeile gravide se umfla picioarele

Daca sa luam in consideratie acea cantitate de apa, care in norma se depoziteaza pe parcursul sarcinii, atunci nu e de mirare ca la majoritatea gravidelor se umfla picioarele, mai ales la sfirsitul zilei si in al treilea trimestru de sacina. La termen inaintat retentiile de apa sunt favorizate de uterul marit, care apasa pe vena cava inferioara si stagneaza circulatia sanguina din venele membrelor inferioare. De cele mai multe ori, umflarea nesemnificativa a picioarelor reprezinta un semn de diluare suficienta a singelui.

 

Retentiile de apa se pot forma si din cauza venelor. In asa situatii, ele se instaleaza preponderent pe picioare si se agraveaza daca gravida sta mult in picioare sau in timpul mersului indelungat. De regula pielea de pe picioare are aspect de marmura. Adesea, la aceste gravide, in familie, pe linia materna femeile sufera de varice.

 

Un alt tip de retentii de apa in organism sunt cele constitutionale. Femeile nu prea inalte, plinute, cu forme  rotunde, cu piciorul mic,pun pe ele mai multe kg decit cele slabute. Daca asa femeie va adauga in sarcina 25 kg, atunci ea va avea picioarele destul de umflate, dar fara hipertensiune, fara cresterea hemoglobinei in singe, fara proteine in urina. In asa siuatie femeia are retentii de apa constitutionale si despre preeclampsie nici vorba nu poate fi.

 

Toate aceste retentii de apa ( cu exceptia cazurilor de preeclampsie) pot fi inestetice si neplacute, dar nu sunt periculoase si nu se leuiesc prin deshidratare – ceea ce este periculos.

Aici nu ma refer la retentiile de apa determinate de insuficienta cardiaca, de boli grave al ficatului si rinichilor, de probleme ale glandei tiroide, alte patologii care nu sunt legate de sarcina. Femeile, de regula, stiu din timp ca sufera de aceste patologii si respectiv apeleaza la specialistii necesari.

Retentiile de apa, se inregistreaza mult prea des la femeile sanatoase din acet motiv nu pot fi pentru considerate drept un simptom al preeclampsiei.  Williams Obstetrics, 22-е издание, 2005

 

Acumularea apei si pierderile de singe

 

Iata inca un motiv de ce trebuie sa rabdam, in sarcina, aceasta inundatie si sa nu indicam diuretice si diete ce deshidrateaza: in timpul nasterii femeia pierde o anumite cantitate de singe, nemaivorbind de hemoragie (se intimpla si asa ceva) , dupa care ea trebuie sa se restabileasca.

Acum sa gindim, un pic, logic: care femeie va suporta mai usor pierderile de singe si se va restabili mai usor: cea care are singe mult sau cea care are putin? Aceea care  pierdut singe viscos si concentrat sau cea cea care are singele mai diluat. Care dintre ele va pierde mai multe elemente si substante hranitoare.

O femeie de greutate normala si nedeshidratata va suporta, destul de usor, chiar si o pierdere considerabila de singe.

 

Durerile de cap si deshidratarea

 

Durerile de cap, in primul trimestru sunt la fel de des intilnite ca si greturile. Aceasta problema se retrage foarte repede dupa ce gravida incepe sa bea mai multa apa si sa consume mai multe proteine si glucide.

 

 Diete de toata mina pentru gravide

 

In continuare, pe scurt vom aborda toate acele limitari in hrana si lichide ce sunt recomandate femeilor insarcinate.

Cea  mai raspindita recomandare – limitarea sarii de bucatarie ( de a nu sara mincarea), a lichidelor ( doua pahare de apa e zi) in cazul de umflarea picioarelor si a cresterii rapide a masei corporale. Dupa cum am vorbit mai sus, asa recomandare e invechita si antifziologica.

 

Recomandarea de a minca mai putin pentru a nu supraalimenta copilul, caci un  copil mai mic e mai usor de nascut decit unul cu greutate mare. Acest concept contravine cu fiziologia mamei si copilului si e periculoas prin riscul de dezechilibrare a metabolismului de apa si hrana a mamei si fatului.

Dieta pentru prevenirea alergiei la copil. Cercetarile arata ca eliminarea alergenilor din regimul alimentar nu micsoreaza, semnificativ, riscul de  a naste un copil alergic. Asa dieta poate influienta negativ dezvoltarea intrauterina a fatului.

Postul : respectarea postului nu are scopul de a aduce organismul la epuizare sau imbolnavire.

Daca femeia isi planifica meticulos meniul, astfel incit sa primeasca cantitatea necesara de substante nutritive, atuni poate sa posteasca. Dar din pacate, de cele mai multe ori, femeile se hranesc cu tartine, terciuri, biscuiti, piine si dulciuri. Alimentia neechilibrata poate genera problema de sanatate.

 

Dieta lui Laman

Dieta prevede sa nu se consume apa ci numai lichide din fructe, legume, sucuri si alta mincare. Adica organismului ii va fi mai diicil sa aiba acces la apa. Nicaieri in literatura nu am gasit ca medicul-naturopat G.Laman ar fi recomandat acesta dieta gravidelor, se vede ca medicii singuri au decis sa o “probeze” pe gravide. Desigur, dupa asa dieta retentiile de apa din organism se micsorau, dar din cele relatate anterior e clar ca deshidratarea la gravide nu duce la nimic bun.  Astfel, pentru insarcinate, dieta laman e antifiziologica si periculoasa.

 

Cit despre respectarea unui regim alimentar pentru a nu te ingrasa – scopul este bun. Dar mijloacele trebuie sa fie astfel incit sa asigure mamei si copilului cantitatea necesara de proteine, grasimi folositoare si glucide, hrana trebuie sa fie complexa si echilibrata.

Pentru a nu ne ingrasa trebuie de limitat zaharul rafinat, produsele din faina alba, biscuitii dulci, grasimile de origine animala si trans-izomerii acizilor grasi. Trebuie de ales produsle cu un indice glicemic jos. Si desigur, de facut miscare nu mai putin de o ora pe zi. Si atit. Gavida trebuie sa se hraneasca bine si suficient, doar ne dorim o mama si un copil sanatos, dar nu talie de viespie imediat dua nastere ?

 

Administrarea diureticelor

Medicamente diuretice, la moment, se administreaza foarte rar gravidelor, in situatiile cind apar retentii de apa. Dar prescrierea plantelor medicinale, cu efect diuretic, chiar si acum este destul de populara. Poate aceste plante nici nu sint periculoase, dar in cazul dat, prescrierea este nemotivata.

Autor :Veronica Nazarova ( Maslova)

 

Pentru mine, personal,  acest articol a devenit o noutate. Dupa ce l-a citit am inteles de la inceputul sarcinii “ma tragea” cumplit spre rosii murate si apa Borjomi :)… Dupa cite se vede, mama natura stie ce face.  Dat fiind faptul ca aceasta informatie mi-a fost mie de folo, am decis sa ma impartas cu ea in continuare.

Va doresc sanatate 🙂 !

 

Articole:

Anemia in sarcina – fier bivalent sau trivalent

Ecografia doppler si riscul de cavitatie in tesuturile vii

Vaccinarea – cum reducem riscurile

Scaun auto, cum alegem

Umidificator in camera copiilor

 

 

Ecografia doppler si riscul de cavitatie in tesuturile vii

doppler in sarcinaRezolutia (claritatea imaginii )

Rezoluția obtinuta prin diagnosticul cu ultrasunete reprezinta  distanță minimă dintre două puncte care pot fi diferentiate.

Rezoluția axială este determinată de distanța minimă între două puncte situate de-a lungul fasciculului de ultrasunete.

Rezoluția laterală se caracterizează prin distanța minimă între două puncte aflate perpendicular cu directia fluxului de ultrasunete.

Cu cit e mai mare frecventa undelor ultrasonore, cu atit rezolutia e mai buna.

Rezoluția laterală este, de obicei, mai slaba decit cea axiala.

 

Undele ultrasonore actioneaza asupra tesuturilor cu o energie dstul de mare prin intermediul a citeva mecanisme.

Sub influența energiei generate de dispozitivel medicale de diagnostic sau de detectoarele bulelor de gaz, daune vizibile asupra tesuturile intacte nu s-au depistat.

Pentru a studia problema leziunilor tisulare, avem nevoie de a defini  “unitatea de expunere la ultrasunete “.

Pentru  masurarea vitezei de conversie  a energiei este utilizata unitatea de masura Watt (W).

 

WATT, wați, s. m. (Fiz.) Unitate de masură a puterii, egală cu puterea care corespunde schimbului de energie sau lucrului mecanic de un joule.  ( sursa: http://dexonline.ro/ )

W – este unitatea de masură a puterii si a efectului termic al ultrasunetului proporțională cu densitatea  puterii, exprimata, de regula in watti per centimetru pătrat ( W/cm2 ).  Aceast indicator este numit ” intensitatea  ultrasunetului ”

 

De regula, intensitatea utilajului de diagnostic cu ultrasunet  este între 10-100 mW/cm2. Pentru comparație, capacitatea medie de producere de căldură a corpului uman, generata de procesele metabolice este de aproximativ 10 mW/cm2.

La intensitatea de 1-3 mW/cm2 conversia energiei ultrasunetului în căldură (ca rezultat al absorbției undelor ultrasonore în țesuturi) este deja vizibila.

Prin urmare, fluxul termic aparut in timpul timpul funcționării echipamentelor cu ultrasunet, depaseste fluxul termic datorat metabolismului. Astfel, se observa un efect de încălzire.

 

Efectul de incalzire cu ultrasunet se aplica în fizioterapie, prin intermediul unor echipamente medicale cu ultrasunet.

Expunerea tesuturilor la fluxuri cu ultrasunet de intensitati inalte ( de la 1 W/cm2 pina la de la câteva mii W/cm2)   pot aparea  leziuni tisulare.

Leziunile termice tisulare, apar la intensitatea de aproximativ 100 W/cm2.

 

În plus, in anumite zone undele ultrasonore pot determina  “rupturi” in lichide. Acest fenomen este numit “cavitație” și implică formarea de cavități mici în mediu.

 

 

CAVITÁȚIE s.f. Fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parțial, în care se formează bule de vapori care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. (sursa:  http://dexonline.ro/)

Cavitatia  – este un proces ce induce la formarea de radicali liberi cu dezvoltarea diferitor efecte chimice și biologice.  Cavitatia lipseste în mediile de viscozitate mare si la frecvențe ultrasonice ce depasesc cu mult 5 MHz.

 

Acest fenomen merită o anumită atenție, deoarece  puterea maximă a dispozitivelor cu ultrasunet, cum ar fi ultrasonografele si  dispozitivele Doppler ce masoara viteza unui flux, pot atinge  10-100 W/cm2.

Astfel, in situtiile în care sunt  necesare niveluri ridicate de energie, care pot sa provoace cavitație, se utilizeaza  frecvențe cu durata extrem de scurta (1*10-6  – 5*10-6 ). Datorit timpului extrm de scurt de expunere are loc prevenirea cavitatiei, chiar si in mediile cu viscozitate redusă, cum ar fi sângele .

 

Interesul vis-a-vis de  influenta ultrasunetului în țesuturi este in crestere.

La moment, au loc cercetări privind utilizarea efectului de încălzire cu ultrasunet a țesuturilor afectate de tumori, pentru a spori efectul tratamentului radionuclid.

 

Studiile realizate pentru a determina care e probilitatea aparitiei leziunilor tisulare in urma actiunii echipamentului de diagnostic cu ultrasunet, la moment, nu sunt in stare de a confirma ca  toate leziunile posibile apar in rezultatul utilizarii echipamentului dat la anumite niveluri de energie transmisa.

 

La fel, in timpul examinarii Doppler, efecte negative asupra animalelelor si a omului  nu au fost observate.

 

 Analiza teoretică arată că utilizarea nivelurilor clinice de energie ultrasonora în dipazon de frecvențe megaherți (MHz) NU poate provoca cavitație.

Trebuie de mentionat faptul ca procesul de cavitatie, nu se dezvolta nici la nivelul  pielii, direct sub zona de actiune a transmițătorului.

Este de așteptat că atenuarea energiei ultrasunetului care are loc o data cu patrunderea in țesuturile mai adinci,  oferă un plus de securitate.

Astfel, puterea (intesitatea ultrasunetului) directionata spre suprafața inimii in timpul diagnosticului de un sezor  de  10 mW/cm2,  nu depaseste 30 mkW/cm2.

 

Iar presiunea generată de intensitatea ultrasunetului de 30 mkW/cm2 și o frecvență de 5 MHz este  aproximativ echivalentă cu 2,54 • 10-3  kg/cm2.

Chiar și atunci când se ia în considerare eventualul efect de  “pompare” a  bulelor de gaz ca urmare a vibrațiilor sonore rapide, totusi valoarea presiunii suplimentare aplicate este egala cu 2,54 •10-3  kg/cm2, valoare care este mai mica decit valorea ce conditioneaza suprasaturarea la primele etape ale decompresiei, fapt utilizat (cu siguranta pentru sanatate), timp de multi ani, in practica  operatiunilor subacvatice.

 

Necatind la faptul ca studiile, inca nu au stabilit care sunt nivelurile  ultrasunetului de intensitate mai mică de 100 mW/cm2 care ar fi total inofensive pentru țesuturi, totusi, in practica, NU s-au observat careva dereglari biologice.

La animale, s-a demonstrat că ultrasunetul de intensitate  de 0,001-0,05 W/cm2 cu durata de actiune de la 15 minute –  23.20 ore, la o frecvență de 5-15 MHz nu provoacă leziuni tisulare detectabile.

 

Experimentele pe animale, pe durata decompresiei au determinat  că directionarea fuxurilor puternice de energie spre vena cava, nu provoaca cavitatie (bule de gaz) in singe.

Recunoasterea definitiva a posibilității de “generare” a bulelor de gaz, sub influența vibrațiilor ultrasonice, solicita demonstrația acestui fenomen, la diferite niveluri de energie cu  reducerea intensitatii ultrasunetului pina la valori mai mici decit cele stabilite in mod experimental.

 

Analizind, aspectele de mai sus, putem conchide ca valoarea informatiei   obținute prin detectarea Doppler este mult mai mare decit orice eventuale efecte adverse care pot să apară.

 

Sursa: http://meduniver.com/

 

Sper, ca informatia prezentata mai sus, a raspuns la multe intrebari… Dragi parinti, daca mai gasiti info interesanta la aceasta tema si doriti sa o impartasiti cu altii, scrieti-mi, impreuna vom gasi adevarul 🙂 !

Citeste: Ecografia fetală, limite, norme, riscuri

Imaturitatea fiziologica – sursa tuturor relelor

Ecografia fetală și efectele negative asupra fătului

 

Ecografia fetală, limite, norme, riscuri

ultarsonografieSi iarsi ne intoarcem la aceasta intrebare…..

 

De la publicarea ultimului articol despre ecografia fetala, in care au ramas multe intrebari deschise, am acumulat noi date, importante privitor la  actiunea ultrasunetului asupra tesuturilor vii.

Vezi articolul …..Ecografia fetală și efectele negative asupra fătului

In multe surse gasim informatii din cele mai pestrite, ba ca ultrasunetul sfarma pietre, ca distruge tesuturile, ca poate provoca malformatii, pe de alta parte medicii ne asigura ca aceasta procedura de diagonistic este inofensiva (cu toate ca si aici am gasit divirgente)…

Totusi, unde e adevarul ?

In acest articol voi incerca sa deznod  acest nod gordian, sa vedem date concrete….

Acțiunea biologică a ultrasunetelor

 

ULTRASÚNET ~e n. fiz. Undă acustică având o frecvență foarte înaltă care depășește puterea de percepere a urechii omului.  (sursa:  http://dexonline.ro/lexem/ultrasunet/59557 )

CAVITÁȚIE s.f. Fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parțial, în care se formează bule de vapori care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. (sursa:  http://dexonline.ro/)

 

Ultrasunetul, patrunzind in testuri  provoaca incalzirea lor si cavitatie.

Conform datelor furnizate de catre Organizația Mondială a Sănătății ultrasunetul utilizat in diagnostic NU determina modificari cromozomiale si nu  nu dăuneaza sanatatii umane.

 

Schimbari ireversibile in tesuturi apar atunci cind intesitatea ultrasunetului este mai mare de 10 W\cm2, (sau 10.000 mW/cm2)  in timp ce intensitatea ultrasunetelui folosit în diagnostic, nu depaseste 50 mW\ cm2.   ( 1 W = 1000 mW )

 (sursa : http://www.ctmed.ru/medicine/asmu/patophis/cdi/cdi1.html)

Totusi trebuie  nu uitam de faptul ca pe linga  ultrasunete, ultrasonograful genereaza si o radiație electromagnetică.

Cu toate acestea, efectul nociv al acestor factori,  atunci cind se opereaza  cu ultrasunete de diagnostic nu a fost dovedit.

 

Procesul de cavitatie  în țesuturile expuse ultrasunetului de “diagnostic”

 

La ziua de azi, ultrasonografia reprezinta o metoda de diagnostic foarte raspindita. Totodata, din  considerente de  securitate, se tinde spre diminuarea intensitatii ultrasunetului, iar pentru a obtine o rezolutie (claritate) cit mai buna a imaginii este nevoie de  a utiliza unde scurte (de frecventa inalta) de ultrasunet.

 

Cu toate acestea, odată cu creșterea frecvenței crește si gradul de absorbție a ultrasunetului in tesuturile expuse. Iar pentru a vizualiza un organ intern este nevoie de un flux cu  ultrasunet destul de intensiv, care va fi capabil sa asigure primirea semnalului reflectat de tesuturile profunde.

Cautarea unui compromis a generat urmatoarele doua solutii:

1)  Utilizarea în diagnostic a unui flux continuu cu  ultrasunete cu frecventa relativ joasa (1…2 MHz) și o intensitate scăzută ( mai puțin de 0,05 W/cm2 ).

SAU

2) Utilizarea în diagnostic a unui flux cu ultrasunet pulsatoriu cu frecvență  ridicată ( 10 MHz ) de intesitate ce atinge  maxim  500 W/cm 2 si durata foarte scurta a  impulsurilor  ( 2 … 5 ms ). Frecventa de repetitie a impulsurilor  nu este mare,  (~1 kHz).

În ciuda faptului ca intensitatea impulsului este mare, in aceasta situatie, media intensitatii  in timp si spatiu nu va depasi nici a mia parte din W/cm2.

In aceste conditii, probabilitatea de formare a cavitatiei este  neglijabil de mica.

(sursa : http://medznate.ru/docs/index-11607.html)

Citeste mai mult:

Ecografia doppler si riscul de cavitatie in tesuturile vii

Testul de sarcina, cand se face ?

Testul de sarcina, cand se face ?

test sarcinaMulte femei, care planifica sarcina, se intreaba adesea: Cind se poate de facut testul de sarcina ?  Cum este mai corect ?

Producatorii de teste si medicii, de regula, recomanda de a face testul dupa retinerea menstruatiei (aproximativ o saptamina dupa presupusa data a  menstruatiei). De ce asa ? Vom explica mai jos pornind numaratoarea de la ziua ovulatiei…

Pentru calcul putem lua un test de sarcina a carei sensibilitate este de 25 mUI. Testul reactioneaza la prezenta  hormonul sarcinii hCG din singele  femeii.

Astfel, testul (a carei sensibilitate este de 25 mUI) va indica un rezultat pozitiv  doar daca in urina femeii concetratia hormonului  HCG va depasi 25mUI.

 

Trebuie de stiut ca HGC apare, imediat dupa implantarea embrionului in peretii uterului, la inceput in singele femeii, mai tirziu si in un urina sa. 

Implantarea embrionului are loc a la 7-10 zi dup ovulatie.

Nivelul hormonului HGC nu creste imediat la nivelul de 25 mUI, ci treptat, concetratia sa creste dublu timp de 24-48 ore.

 

Pentru a fi mai clar, mai jos prezentam dinamica cresterii hormonului HCG, in primele zile dupa implantara embrionului in peretele uterin .  (Cresterea hormonului este indicata cu linia verde).

test de sarcina

 

Presupunem ca implantatia a vut loc l a 7-ea zi dupa ovulatie si consideram ca in aceasta zi nivelul HGC s-a ridicat la 2 mUI. In ziua urmatoare HGC s-a dublat si constituie deja 4 mUI. La a 9-a zi a iarasi a avut loc o dublare si nivelul este dej 8 mUI.

Chiar daca sarcina este deja, dar vedem clar ca pentru un test cu sensibilitate  de 25 mUI nivelul hormonului sarcinii este prea jos, din acest motiv testul va fi negativ.

Abia in ziua a 11-a dupa ovulatie nivelul HGC va trece de granita de 25 mUI si testul va indica doua liniute dintre care una foarte  palida.

Atentionam, ca in calcul nu s-a luat faptul ca nivelul HGC in urina poate fi mult mai jos decit in singe, deoarce la fiecare femeie acest fapt este individual.

Iar acum imaginati-va ca implantarea a  avut loc nu la a 7-ea zi dupa ovulatie, dar la a 10 – ea (norma). Dupa calculele de mai sus, reiese ca a doua liniuta poate fi vazuta abia la a 14 -a zi dupa implantare.

Iata si raspunsul la intrebarea : Cind se face testul de sarcina ?

De regula durata fazei a doua este de 14 zile si anume din acest motiv producatorii testelor de sarcina recomanda de  face testul de sarcina numai dupa retinerea menstruatiei, adica cel mai devreme la 15 zile dupa data ovulatiei.

 

La moment, pe piata putem gasi teste de sarcina mai sensibile decit 25 mUI. Cel mai sensibil pe care l-am vazut era de 10 mUI, nivel de sensibilitate foarte crescut, fapt care mi-a permis sa aflu despre sarcina chiar cu o saptamina inainte de data menstruatiei… 🙂

Probabilitatea implantatiei in dependeta de ovulatie 

De regula implantatia are loc la 7 -10 zi dup ovulatie. Dar sunt exceptii, iata probabilitatile:

 

  • 3-5  zile de la ovulatie – 0.68%
  • 6 zile de la ovulatie- 1.39%
  • 7 zile de la ovulatie – 5.56%
  • 8 zile de la ovulatie – 18.06%
  • 9 zile de la ovulatie – 36.81%
  • 10 zile de la ovulatie – 27.78%
  • 11 zile de la ovulatie- 6.94%
  • 12 zile de la ovulatie – 2.78%

 

Succese 🙂 !

 

Ecografia fetală și efectele negative asupra fătului

Ecografia fetala reprezintă, la momentul actual, după cum afirmă specialiștii, o metodă de diagnostic sigură și fără efecte adverse ?Este oare adevărat acest lucru ?

În timpul sarcinii nici prin cap nu mi-a trecut sa-mi pun asemenea întrebări, mai ales, că atîtea femei fac ecografia fetală și nasc copii sănătoși …

Și totuși, recent ceva s-a întîmplat în viața mea care ma făcut să nu mai fiu atît de sigură de inofensivitatea acestei metode de diagnostic…

 

În acest articol, nu țin să fac dezbateri despre situațiile cînd, viitoarea mămică are indicații medicale directe să facă ecografia fetală (sarcină extrauterina, eminență de avort spontan, etc….) , doar voi povesti experiența mea și Vă pun întrebarea, oare chiar se merit de dus la USG numai pentru a face niște fotografii, numai pentru a afla care e sexu copilului, numai pentru a ne face nouă plăcere, căci desigur, eu însămi, eram foarte fericită cînd medicul îmi arăta minunea pe monitor…Dar, care , totuși poate fi plata pentru această plăcere ?

Deci, care e motivul că mi-au apărut așa întrebări ????

Iarna acesta am început sa tratez amigdalita mea cronica. Medicul ORL mi-a prescris tratament, printre care și fizioproceduri cu ultrasunet.
Am început tratamentul de la luni de dimineața, îmi făcea procedurile și eu pe urma mergeam acasă. Seara cînd ajungeam avem niște dureri de cap insuportabile, eu în viata mea nu am avut dureri de cap, dar atunci, orice gînd, orice mișcare îmi provoca o durere insuportabila.

Prima zi de tratament mi-am zis ca probabil m-am suprasolicitat, a doua zi am presupus ca de la frig probabil (afară era -20 grade), a treia zi (miercuri) ochii se înroșiseră foarte tare, semănam cu un taur mare și rău :-), îmi venea sa urlu de durere și nu înțelegeam de ce timp de 3 zile mă doare capul atît de mult .

Joi am mers la medic și am întrebat, poate oare procedurile cu ultrasunet să provoace așa efect, sau eu sunt alintată ?
La care medicul mi-a zis ca DA, procedura poate avea așa efect și am suspendat tratamentul cu ultrasunet.

Următoarele zile, iarăși m-am bucurat de viață, căci durerile de cap dispăruse-răa, după ce am încetat tratamentul cu ultrasunet.

Vreau sa remarc , ca ultrasunetul se aplica la amigdale și nu direct la cap, iar după proceduri, imediat, simțeam, o amețeală ușoară care trecea timp de 5 sec. de aia nici nu mi-am dat seama că durerile ce apăreau pe parcursul zilei se datorau ultrasunetului. În plus, cînd făceam uzi la organele interne nu am simțit vreodată careva disconfort, dar de data asta probabil ultrasunetul direcționat spre amigdale ajungea și la creier.

După acesta mi-am pus mai multe întrebări ….

1) Fluxul de la uzi cu care se face investigația și fluxul de ultrasunet de la aparatul cu care îmi făcea proceduri la amigdale este același sau intensitatea e diferită ? La care dintre ele e mai mare ?

2) Ce simt oare copilașii în burtica mamei când se acționează asupra la tot corpul deodată cu ultrasunet ? Doar fluxul merge peste tot corpul, căpșor, trunchi, etc… Cine știe ce simt ei la fluxuri de ultrasunet, diferite intensitate, care este pragul minim care nu dăunează ???

Cel mai paradoxal este că la nivel internațional, la aparatele de diagnostic cu ultrasunet, nu este un standard stabilit, fiecare firmă produce după bunul său plac, scopul principal fiind, un diagnostic, bun și o imagine cît mai clară pe monitor ….dar cu ce intesitate a ultrasunetului se acționează ? cu ce efecte supra omului ? Straniu, dar nu se reglementează acest lucru. (Am citi informația dată căutînd dacă totuși sînt contraindicații pentru ultrasonografie și care ar putea fi efectele negative…)

În consecință, aparatele de diagnostic cu ultrasunete, acționează cu fluxuri de intensitate diferită, deoarece privitor la acest parametru nu sunt restricții…Să presupunem că restricțiile lipsesc pentru că nu este un factor important nu aș zice, pentru că am văzut singură că undele sonore, chiar dacă aplicate local, pot afecta organismul în mod sistemic.

Cine ne garantează că UZG-ul nu este un factor care singur, sau asociat cu mulți alți factori nocivi crește riscul de boli… Căci, imi pare că e mai ușor să numeri acum cîti copii sînt sănătoși tun, decît pe cei cîți sînt bolnavi…

Înțeleg că ultrasunetul, la moment reprezinta o metoda de diagnostica accesibilă  și adesea necesară, dar poate nu trebuie să forțăm norocul. Adică mergem la uzi, dacă e nevoie, dar cînd mămica merge pur și simplu din curiozitate la uzi sa vadă bebelușul…

După experiența mea văd ca uzi nu este atît de inofensiv, după cum credeam și înțeleg că oamenii de știință nu pot determina, totuși ce simt copiii în burtica atunci cînd diagnosticați în așa fel, dar un fapt este cert, tot mai des aud mămici care povestesc că în timpul ecografiei fetale , bebelușul se ascundea, se ferea încercînd cu mânuțele să se protejeze.

Apropo, am uitat să remarc. Ultrasunetul poate să frigă țesuturile. Am simțit asta pe propria piele. Doamna medic îmi pune aparatul (nu știu cum se numește) la nivelul amigdalelor și îl conecta, imediat simțeam căldura, dacă stăteam nemișcată chiar frigea puțin. Am întrebat medicul a zis ca nu e nimic strașnic, ca ultrasunetul își va face efectul, dar dacă mă va frige tare sa-i spun…

Bine că noi putem spune că ne frige, dar bebelușii din burtică, pot să facă acest lucru ? Din păcate nu, iar noi nu putem stabili ce simte copilașul, dacă îl deranjează sau nu, dacă e nociv sau nu??

Cu doi ani în urmă, nici nu-mi imaginam că ultrasunetul poate avea așa efecte, întrebările au apărut după ce am simțit pe pielea mea. Mămicile de pretutindeni, scrieți-mi pe sait despre experiența voastră, aceasta ar fi de folos și altor femei care vor fi de curînd mame …

 

Mai mult:

Ecografia doppler si riscul de cavitatie in tesuturile vii

Ecografia fetală, limite, norme, riscuri