Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat.

 In acest articol, vom elucida mai in detaliu, despre impactul negativ al intirzierii hranitului la sin a nou-nascutilor. Parintii singuri vor face concluzii despre cit de adecvata este recomandarea medicala: “Copilul are rezerve sa tina foame  1, 2 sau chiar 3 zile”…

Informatia este preluata din lucrarea lui I.A. Arsavschi “Copilul dumneavoastra – la radacinile sanatatii” ( И.А. Аршавский,  Ваш ребенок.У истоков здоровья)

Bebelusul trebuie pus la sinul mamei nu mai tirziu de 20-30 min. dupa nastere pentru a fi hranit. Daca sarcina a decurs normal, in acest rastimp, organismul mamei deja a reusit sa produca colostru si nou- nascutul trebuie sa primeasca 40-60 ml mincare (colostru).

Pe masura ce stomacul bebeului se umple, intinderea peretelilor stomacali, prin reflex, provoaca, incetarea miscarilor de supt si copilul adoarme la sinul mamei, dupa care, atent, el poate fi deplasat in patucul sau.

Inca din anii 30 Arsavchi, impreuna cu echipa sa, au facut studii asupra particularitatilor lactatiei, atit la animale cit si la om. Studiile realizate au permis de a conchide, inca de pe atunci, ca hranitul la cu intirziere (peste o zi, doua de la nastere) a copilului este daunatoare si pentru mame, dar in special pentru copii.

Alaptatul intirziat implica un dezechilibru serios al fiziologiei copilului si al mamei. Astfel, copilul, care in pe percusul dezvoltarii sale intrauterine primea, in continuu hrana, de la mama, brus, este osindit, dupa nastere la foame indelungata.

Si chiar daca, acum, deja personalul medical, se straduie sa puna copilul la sinul mamei in prima jumatate de ora dupa nastere, adesea sunt cazuri cind acest lucru nu este posibil din cauza anestezicelor utilizate in timpul nasterii.

Medicamentele introduse in singele mamei in timpul nasterii, trec placenta si nimeresc in singele copilului actionind asupra centrilor nervosi ai fatului. Copilasul proaspat nascut nu poate sa realizeze actiunile de supt necesare, astfel, nu stimuleaza mamei suficient sinul. Prin urmare mama, nu va putea asigura copilul cu hrana din primele zile din cauza hipolactatiei stabilite…

Din cauza hipolactatiei , nou-nascutul este lipsit de cel mai important lucru: colostrul mamei.

Despre importanta colostrului cititi, in detaliu, aici: colostru 

Colostrul este vital pentru bebelus datorita continutului bogat de proteine (caseina), glucide (lactoza), lipide (grasimi). Contine imunoglobuline care apara copilul de infectii, anticorpi si alti factori ai imunitatii.

Colostrul contine un ferment numit lizozim, care efect antibacterian, este  un antibiotic natural, fiziologic, propriu organismului uman.  Pin imunizarea pasiva, copilul este protejat de diverse infectii si boli.

Inceperea hranitului la sin cu intirziere oprima lactatia, stare cunoascuta sub nedumirea de hipolactatie. Din acest motiv nou nascutul este lipsit de factorii cei mai importanti pentru dezvoltarea sa: hrana si imunizare.

In conditiile in care sarcina a decurs normal, de regula, se nasc bebelusi cu indicatori pronuntati ai imunitatii naturale. Aceasta se manifesta prin activizarea imunitatii celulare (activitatea fagocitara a leucocitelor este bine evidentiata care “inghit” bacteriile) si imunitatii umorale.

Dupa hranirea nou-nascutului cu colostru, deja dupa 2-3 zile de la hranire, capacitatile imunitare ale bebelusului sint de 4 ori ( poate fi si mai mult) mai ridicate decit ale mamei.

Copilul nascut fiziologic matur si caruia nu i se incalca natura sa fiziologica nu numai ca nu poate sa moara, el nu poate nici sa se imbolnaveasca.

Hranitul timpuri la sin este important atit pentru santatea mamei cit si pentru cea a copilului. Prin actul suptului are loc stimularea partii anterioare a hipofizei mamei care produce hormonul prolactin. Prin stimularea concomitenta si a partii posterioare se va produce hormonul oxitocin, hormon responsabil de de lactogeneza, ca si prolactinul de fapt.

Detalii, citeste aici:

Producerea laptelui matern

Stresul și lactația

Scăderea secreției de lapte matern, soluții

Cît lapte mănîncă copilul hrănit la sîn ?

Anume din acest motiv inrzierea alaptatului poate induce hipolactatia. Pe linga toate acestea oxitocinul contribuie la contractia uterului, la dezlipirea fara singe a placentei, exclude hemoragiile de dupa nastere.

Dar cum  platesc nou-nascutii pentru alaptatul dupa nastere  intirziat, peste o zi, doua sau chiar 3 ?

Pe mititei ii asteapta o scadere in greutate mai mare de 150 g, care la moment este numita “fiziologica”. Dupa care apare icterul, dupa care, in legatura cu foamea, se formeaza acidoza, adica acidifierea singelui, care la rindul ei, afecteaza functiile ficatului excluzind posibilitatea sa de a transforma bilirubina indirecta in bilirubina directa. Bilirubina indirecta ajunsa in fluxul sanguin determina aparitia icterului, care la fel este numit “fiziologic”.

Drept consecinta, foarte multe cazuri se termina cu dobindirea unei boli de ficat.

In singele nou-nascutilor, ce sunt lipsiti de proteinele colostrului matern nu numai ca nu vin alte proteine care ridica imunitatea copilului, dar scade si cantitatea de proteine proprii.   Aceasta se numeste hipoproteinemie “fiziologica”.

Nou-nascutii pierd apa, din acest motiv cantitatea de urina scade (oligurie “fiziologica”), dar singele devine, brusc, foarte dens.  Prin urmare, deja in prima luna de viata copilul are numarul de eritrocite si hemoglobina scazuta.

Starea aceasta constituie o deviere grava de la starea normala, iar medicina moderna o caracterizeaza ca fiind inevitabila pentru un nou-nascut si de aici vine si denumirea de : anemie “fiziologica”.

Arsavschi considera ca anume aici este si radacina multor boli ale singelui si in particular leucozele (Boală gravă caracterizată prin creșterea anormală a leucocitelor din sânge și manifestată prin febră, anemie, hemoragii; leucemie).

Leucozele apar la acei copii care din cauza hranitului intirziat la sin, se dezvolta o acedifiere brusca a singelui (acidoza).

Acestea nu sunt toate consecintele negative ale alaptatului intirziat, mai sunt si altele, dar este clar , deja, de ce un copil nascut sanatos, fiziologic matur, deja in maternitate dobindeste caracteristici specifice bebelusilor nascuti fiziologic imaturi.

Astfel, starea de sanatate descrisa mai sus, deja in primele zile de la nastere, constituie o certa patologie, patolgie care, la momentul actual, este considerata oficial ca stare “fiziologica”.

Toate acestea pot fi evitate  cu conditia ca hanitul la sin sa inceapa nu mai tirziu de 20-30 min de la nasterea bebelusului.

Copiii pusi la sin  imediat dupa nastere se imbolnavesc de 3-4 ori mai putin decit cei care sunt pusi la sin cu intirziere. Studiile realizate au demonstrat ca copiii nascuti matur fiziologic, datorita, alaptarii intirziate obtin caractersticile unui copil nascut fiziologic imaturi, cu toate consecintele negative care descind din aceasta.

Astfel, cereti copilul dupa nastere sa-l puneti la sin, iar daca acest fapt nu este posibil ingrijiti-va din timp, ca bebelusul sa aiba hrana si sa nu indure foame.

Caci un copil, nascut fiziologic matur si ingrijit in conditii corecte nu poate muri, nici nu se poate imbolnavi.

Detalii, citeste aici:

Alăptarea și sindromul copilului “cuminte”

Cînd laptele praf e necesar pentru un copil alimentat la sîn ???

Copilului nu-i ajunge lapte, simptome

Laptele matern și sănătatea copilului

Hrănitul la sîn și dezvoltarea intelectuală a copilului

Inapoi la :  Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare