Grăsimile din laptele matern

În laptele matern grăsimile sunt sub forma unor microsfere, de mărime microscopică. Comparativ cu laptele de vacă aceste microsfere sunt mult mai mici. Acest component al laptelui matern este cea mai dinamică. Valoarea sa variază între 2% (în colostru) pînă la 4 – 4,5% în laptele matur.

La fel, laptele din față este sărac în grăsimi, comparativ cu laptele din spate,  în care concentrația lor este de 4-5 ori mai mare.

Anume de aici și rezultă faptul că durata de hrănire a copilului poate fi diferită. Dacă copilul este setos el va bea numai laptele din față, timp de 5-10 min. După ce setea va fi potolită el singur va întrerupe suptul. Dar dacă bebelușul este foarte flămînd el poate petrece la sîn chiar și 1-1,5 ore.

Copilul, singur, reglează necesitățile sale energetice (fapt confirmat de Organizația mondială a sănătății).

Este natural să-i permitem să facă acest lucru și să nu intervenim prin cronometrarea timpului de alăptare.

Acizii grași care intră în componența laptelui sunt relativ stabile (după componența lor) și sunt:

57 %  – grăsimi nesaturate ;

42%   – grăsimi saturate.

Acizii grași,  nesaturați, cu catenă lungă  sunt necesari pentru mielinizarea și maturizarea sistemului nervos central. Dintre cele mai importante sunt:

• acidul arahidonic;
• acidul linoleic.

În laptele matern cantitatea lor este de 4 ori mai mare decît în laptele de vacă.

Acidul arahidonic și linoleic (omega 6 și omega 3) sunt responsabili de sinteza prostoglandinelor în tubul digestiv al copilului. Aceste prostoglandine sunt importante prin faptul că activează digestia, contribuie la maturizarea celulelor intestinale și în așa fel, influențează , pozitiv, întregul sistem digestiv.

            Laptele matern este bogat în prostoglandine, dar în amestecuri aceste componente importante, lipsesc complet.

            Digestia grăsimilor se realizează prin intermediul fermenților care se conțin în lapte. În așa fel, natura s-a asigurat de a nu supraîncărca sistemul digestiv, fraged, al copilului.
            Astfel, conchidem că : Pentru plod hrana cea mai importantă este glucoza, iar pentru bebelușul nou-născut  – grăsimile. Anume ele asigură 35 – 50% din energia  necesară pentru o diurnă.