Calirea bebelusilor – modalitate de compensare a imaturitatii fiziologice la copii

Problema calirii organismului este destul de importanta si a fost studiata de multi specialisti. Dar  mecanismele fiziologice de calire, nici la ziua de azi, nu sunt puse bine la punct, pentru oamenii maturi, iar pentru nou nascuti, acest domeniu, prezinta si mai putine informatii.

Este primit de a lega procesul de calire cu activitatea fizica intensa. Acest lucru este corect. Daca asa atunci cu cit activitatea fizica  e mai bine  perfecta cu atit mai calit poate fi considerat organismul. Iar un organism calit este rezistent la diferite boli.

Drept exemplu ne  servesc sportivii, care reprezinta un model de calire si de rezistenta fata de diverse boli.

Dar atunci cind e vorba de copii, urmeaza sa determinam care activitati fizice sunt destinate pentru ei. In continuare vom vorbi in particular despre noi-nascuti (si in primul rind despre cei care sau nascut fiziologic imaturi).

Dupa parerea lui I.A. Arsavschi, imaturitatea fiziologica nu constituie o patologie, dar ea reprezinta cu siguranta o deviere de la starea normala a lucrurilor.  Cum totusi s-o caracterizam ?

I.M Brehman spunea “starea omului dintre sanatate si boala cuprinde in sine si una si alta, dar in acelasi timp, aceasta stare nu este nici una nici alta. Aceasta e o treaia stare.”

In mod analog putem vorbi despre imaturitatea fiziologica. Dat fiind faptul ca ea reprezinta o stare care poate fi corectata o putem caracteriza ca o a treia stare.

Pentru a compensa imaturitatea fiziologica a nou-nascutului, in primul rind, trebuie sa scoatem organismul micutului din starea de hipotonie si hipoflexie musculara, fara aceasta dezvotarea si cresterea ulterioara nu este posibila.

Citeste mai mult: Imaturitatea fiziologica – sursa tuturor relelor

Simptomele imaturitatii fiziologice la nou nascut

Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice, Ce este maturitatea fiziologica la nou nascuti

Adica, trebuie de a restabili  normalitatea tonusului muscular si respectiv a activitatii motorice.

In perioada de nou-nascut, acest fapt este posibil numai prin actiunea frigului- unica forma specifica, care in mod reflectoriu stimuleaza musculatura scheletica la copiii nascuti fiziologic imaturi.

Expunerea la frig, trebuie sa se caracterizeze printr-un decalaj de temperatura, care este considerat un stimulent semnificativ de stres.

Dar ce este stresul ? Conceptul de stres, a fost introdus, in medicina, de fiziologul canadian G. Selie. Acest cuvint exprima o stare de incordare si pierdere de energie.

Situatiile de stres apar ca raspuns la actiunea diferitor excitanti: fizici (cadura, frig), chimici (diferite substante chimice), ageni patogeni (virusi, bacterii) care provoaca boala, aici se include si efortul fizic.

Reactiile de stres – reprezinta stari de tensiune/ excitare emotionala determinate de careva din factorii de mai sus, sau de factori psihologici.  (Indiferent de caracterului factorului de stres reactia organismului este de acelasi tip. In toate cazurile organismul raspunde prin eliberarea de catecolamine (adrenalina si noradrenalina ) care prin hipotalamus stimuleaza partea anterioara a hipofizei sa produca corticotropina ( hormonul adrenocorticotrop sau ACTH). Corticotropina, la rindul sau stimuleaza celulele suprarenalelor sa elibereze niste hormoni speciali corticosteroizi (hidrocortizon, corticosterone, etc) .

Anume in asa lant hipotalamus- hipofiza – suprarenale are loc manifestarea reactiei de stres, indiferent de excitant.

IN continuare vom vorbi despre conceptul de reactie de adaptare. Aceasta problema vis-a-vis de copii nu a fost solutionata. In pediatrie, dupa cum am discutat, anterior, s-a format un concept rigid despre maturitatea imperfecta a copiilor de virsta frageda si in special a noi-nascutilor. Anume de aici si vin exigentele de a crea un confort absolut pentru ei, iar problema adaptarii trece pe planul al doilea.

G. Selie a propus conceptul de “boala adaptarii”. Cu alte cuvinte, el considera ca pentru adaptare trebuie sa platesti cu boala. Anume aici este sursa ideei ca stresul reprezinta un factor extrem si patogen, care daca se repeta des devine o sursa de boli. Prin urmare, stresurile trebuie evitate, in toate modurile posibile.

Rezultatele studiilor realizate de I.A. Arsavschi,  au permis de defini in urmatorul mod conceptul de adaptare:

Adaptarea reprezinta o reactie de transformare fiziologico-morfologica a organismului si a partilor sale, in rezultatul careia creste potentialul sau structural-energetic, adica se maresc rezervele energetice si prin urmare sporesc si posibilitatile sale functionale (de lucru).

In acelasi timp, creste si rezistenta imunobiologica nespecifica fata de actiunea agentilor patogeni  ce au  caracter de factori de stres. Asa forma de reactie de adaptare are loc atunci cind actioneaza factorii de stres din mediul specific, caracterizat de noi ca fiind fiziologic. Astfel, pierderile de energie determinate de factorii de stres (din mediul fiziologic) sunt recuperate de aporturile energetice ale nivelului urmator, sau devin factori ce induc un anabolism suplimentar (procese de recuperare).

In rezultat, are loc o dezvoltare in spirala a organismului, car trece in mod periodic de la un nivel mai jos de dezvoltare la unul mai inalt.

Aceasta reactie de adaptare I.A. Arsavschi a numit-o reactia stresului fiziologic.

Pentru noi-nascuti, activitatea motrica, realizata in limitele stresului fiziologic, reprezinta o conditie obligatorie pentru crestere si dezvoltare. 

 Si aici vom reveni la calire ca la o metoda de compensare a imaturitatii fiziologice la noi nascuti. Doar in perioada de nou-nascut muschii scheletici nu exercita functia locomotorie, ei indeplinesc  functia de termoreglare.

Si unica forma de iritare/excitare, care poate determina o stimulare reflectorie a contractiilor muschilor scheletici este expunerea la frig.

Este determinat ca la dozarea corecta a expunerii la frig copilul nu reactionaeza negativ. Pe linga toate acestea nu numai ca lipseste grimasa de plins  (nemultumire), dar mimica bebelusului exprima, mai mult, multumire.  Acest fapt este firesc, deoarece prin expunerea dozata la frig, copilul….. se incalzeste.  Da, incalzirea copiilor fiziologic imaturi, paote fi realizata nu prin actiunea caldurii ci prin frig: atunci cind bebelusul este expus, dozat, la frig, creste tonusul muscular. Unul din simptomele imaturitatii fiziologice, in rind cu temperatura joasa a corpului, este si scaderea frecventei batailor inimii (pina la 80-70  batai/min).

In perioada de nou-nascut,  la  expunerea la frig, bebelusii fiziologic imaturi  reactioneaza prin ridicarea tonuslui muscular, cresterea frecventei respiratiei, excitarea tonica a centrilor responsabili de inervatia simpatica a inimii (nervii cardiaci) si prin urmare are loc cresterea frecventei batailor inimii.

Subliniem:

Are loc cresterea frecventei batailor inimii si nu incetinirea lor – asa cum se observa la noi-nascutii fiziologic maturi, in timpul calirii prin expunerea dozata la frig (in limita stresului fiziologic desigur).

Acest criteriu de eficacitate a frigului ca modalitate de calire, are un rol important dupa finisarea perioadei de nou-nascut.

Un alt criteriu care poate fi apreciat “la ochi ” este: La expunerea la frig, in legatura cu ridicarea tonusului muscular si cresterea termoproducerii, dupa o ingistare temporara a vaselor sangvine din piele are loc dilatarea lor; pielea , in acest moment, devine de culaore roz.

Sa revenim la intrebarea despre hranit. Dupa realizarea procedurilor necesare, nou-nascutul, imbracat, indiferent de greutate, trebuie sa fie pus la sinul mamei si de a- pune in gurita sfircul, chiar si in cazurile cind copilul nu realizeaza reflexul de supt. Acest fapt dezvolta la fetite instinctul matern, iar la baietei – sistemul reproductiv. Dupa contactul cu mama, bebelusii care nu au reflexul de supt trebuie hranit prin cateter fie cu colostrulmamei, fie cu lapte donor. Copiii fiziologic imaturi trebuie hranit de 10-12 ori timp de 24 ore.

Toti copiii si cei fiziologic maturi si cei imaturi, trebuie sa stea linga mama. Spre deosebire de bebelusii fiziologic maturi, copiii fziologic imaturi nu declara prin strigat ca stomacelul lor este gol. Faptul dat poate fi determinat daca atragem atentia la schimbarea mimicii, care parca exprima nemultumire.

Si mama trebuie sa inceapa pregatirea pentru hranire. Pregatirea aceasta consta in urmatoarele: copilul dezbracat, trebuie spalat cu apa rece.  Si numai spalat, dar, de tinut sub jetul de apa, pina cind bebelusul nu va raspunde prin ridicarea tonusului muscular, sau cu alte cuvinte creste forta de contractie a muschilor (acest fapt poate fi simtit cu degetele).

Aceasta procedura trebuie realizata de 3- 4 ori timp de 24 ore. Mama trebuie sa stie, ca copilul poate fi incalzit numai prin expunerea la frig, iar un termometru chimic, poate dovedi acest lucru, prin masurarea temperaturii corpului inainte si dupa procedura de scaldare cu apa rece.

(PS. Aici I.A. Arsavschi scrie convingator, dar sincer, nu stiu daca personal m-as incumeta sa fac asemenea proceduri nou-nascutului 🙂 )

Dupa aceasta, bebelsul, imbracat, astfel incit miscarile sa nu-i fie sinchisite intra in contact cu pieptul mamei, dupa care va fi hranit.

Cind copilul sta in patuc, el trebuie, invelit cu o plapuma usoara, care nu-i va deranja miscarile.

Temperatura sub plapuma nu trebuie sa fie mai mare decit temperatura corpului copilului. IN plus, cind temperatura corpului la copil se va ridica la 36 C, sub plapuma va fi cu 2-3 grade mai putin. E important sa tinem cont ca plapuma groasa reprezinta un bu izolator care limiteaza cedarea de caldura. Astfel, cu cit plapuma e mai groasa, cu atit termoizolarea este mai buna si prin urmare are loc scaderea tonusului muscular – ceea ce duce in mod iminent spre retinerea in crestere si dezvoltare a bebelusului.

Datorita actiunii frigului (in limitele stresului fiziologic desigur) bebelusul singur isi creaza un strat subcutanat termoizolator. Acest strat fiziologic va mai pronuntat in raport cu cit de optimal se dezvolta muschii scheletici.  Atunci copilul deja la virsta de 1 luna, e capabil sa stea la temperatura de 18- 20 C imbracat numai intr-un maiou subtire timp de  15-20 minute, uneori chiar mai mult.

In conditii de casa, mama trebuie sa continue procedurile descrise mai sus.  Astfel, inainte de hranire, mama trebuie sa cufunde copilul, complet, cu tot cu capusor, in cada plina cu apa rece. Procedura trebuie realizata de 2-3 ori pe zi. Scundarea e de scurta durata timp de 3-5 sec.

Copilul nu poate sa se inece cu apa sau sa inspire apa in plamini, deoarece scufundarea in apa provoaca oprirea reflectorie a respiratiei. Sistemul gura-nas-urechi reprezinta un tot intreg. Cavitatea bucala inchisa determina ca presiunea din trompele lui eustache care unesc nasofaringele si cavitatea timpanica a urechii sa creasca, in consecinta are loc blocarea urechilor si a orificiilor prin care circula aerul.

In timpul primelor scufundari, oprirea reflectorie a respiratiei dureaza 5-6 sec, iar la virsta de 6 luni, procedurile sistematice vor determina cresterea pina la 25- 30 sec, iar la virsta de un an – pina la 40 sec.
Atragem o atentie deosebita asupra termenilor de aflare sub apa, deoarece in alte surse pot fi intilnite afirmatii despre faptul ca copilul poate sta sub apa chiar si pina la 15 min. Acest lucru NU este adevarat. Scufundarea sub apa mai mult timp decit cel indicat de I.A. Arsavschi, poate sa aiba consecinte  negative ireversibile. 


Un lucru important: Pentru a evita atitudinea negativa a copilului vis a vis de apa rece din cada este vital ca in timpul primei scufundari temperatura apei sa nu fie mai joasa de 28- 26 C, dar in nici intr-un caz sa nu fie mai mare.

Pentru inceput, copilul poate fi pus pe spate si chiar se poate tine la suprafata apa (daca burtica e goala si plaminii bine desfacuti), deaorece greutatea sa specifica a bebeluslui este mai mica decit cea a omului matur. (Greutatea specifică se calculează ca raportul dintre greutatea și volumul unui corp).

S-a intarit foarte bine conceptul ca bebelusul poate inota chiar din primele luni de la nastere. Aceasta parere necesita concretizari.

Miscari de inot, in adevartul sens al cuvintului, noi-nascutii, dar chiar si copiii de pina la un an NU pot realiza.

Copilul abia la virsta de 2,5 -3 ani poate sa invete micarile complicate specifice activitatii de inot.

Totusi ce se intimpla cu adevarat ?

Copilul pus in apa ( temperatura apei de 26-28 C) va realiza cu o frecventa de 2-2.5 ori mai mare acele activitati motrice ale minutelor si picioruselor care ii sunt caracteristice in timpul somnului.

Aceste miscari nu au nimic comun cu miscarile de inot. Si chiar daca copilul este capabil sa se mentina, un timp scurt,  la suprafata apei fara sprigin, ESTE NECESAR, ca mina stinga a mamei sa stea sub capusorul si spatele copilului. In acelasi timp, cu mina dreapta, mama, va apecia, gradul de ridicare a tonusului muscular si numai (imediat) cum el incepe sa cada (concomitent cade si frecventa activitatii musculare), copilul trebuie scos din apa imediat.

In asa fel, durata reactiei musculare de adaptare este reglata de bebelus insusi, el singurel, parca ar determina acel timp optimal pentru expunerea la procedura cu apa rece care  induce nu numai un spor de anabolism, dar si emotii pozitive. Datorita celor din urma, scufundarile in apa rece vor deveni pentru copil o necesitate.

Dupa ce ne-am asigurat ca copilul nu reactioneaza negativ la apa cu temperatura de 26 C, putem sa scadem temperatura apei la 24 C, 22C, si chiar 18 C (toate acestea pentru perioada de nou-nascut, iar criteriul care va permite de a stabili durata procedurii e acelasi despre care am vorbit mai sus.)

Se poate de turna apa rece pe bebelus din caldare ? Se poate, dar nu e de dorit. Asa procedura nu permite parintilor sa aprecieze adecvat reactiile copilului  (ridicarea tonuslui muscular) si respectiv sa dozeze corect procedurile.
Sensul procedurilor de expunere la frig consta, in primul rind, in stimularea reflectorie a cresterii tonuslui muscular si a activitatii motorice (adica incarcatura dinamica si statica asupra musculaturii scheletice). Aceasta favorizeaza cresterea copilului si prin urmare  – progresul sistemului imunitar.

Durata necesara de expunere la frig nu poate fi asigurata numai prin a turna o singura data pe corpul copilului un jet de apa.  Pe cind o cada plina cu apa rece (daca cada lipseste poate fi folosit jetul de apa dela robinet) permite de a atinge acest scop, dozind procedura in conformitate cu capacitatile adaptive ale copilului (in limita stresului fiziologic , desigur).

 

Dupa I.A. Arsavschi, asa numitul inot al nou-nascutilor (si nu numai) in bazinele specializate, dupa cum au demotrat, datele studiului, sunt putin eficiente. Dat fiind faptul ca temperatura apei in bazin este de 34-36 C exclude complet stimularea reflectorie a contractiilor musculare, fara de care nu e posibil de a  compensa starea de imaturitate fiziologica si de a ridica rezistenta imunobiologica fireasca.
In plus, trebuie de remarcat ca vizitarea bazinului necesita schimbarea regimului zilei copilului, fapt care la virsta lor nu este de dorit, iar aflarea in acelasi bazin a citorva mame cu copiii ridica si intrebarea respectarii nivelului necesar de igiena.

Aplicarea metodelor de calire propuse de I.A. Arsavschi, permit ca la  sfirsitul primei luni de viata, bebelusul sa compenseze semnificativ imaturitatea fiziologica, determinata de alaptarea intirziata.

La asa copii, spre sfirsitul perioadei de nou-nascut reflexele sint foarte expresive. Copilul se impinge bine cu piciorusele de suport. Stind pe burtica , ridica bine capusorul si il mentin destul de mult timp.
Majoritatea dintre ei incep a ginguri. Aparitia ginguritului releva un sens profund, care caracterizeaza cresterea si dezvoltarea copilului. Bebelusul  parca incepe sa constientizeze “limbajul sau”. Aceasta presupune realizarea unei legaturi de comunicare cu mama. Ginguritul se caracterizeaza prin diferite intesintati si nuante. Mama deja poate sa diferentieze dupa gingurit ce necesitati are bebelusul. Cu alte cuvinte – ginguritul reprezinta o dovada clara ca copilul se dezvolta.

Unii bebelusi, la virsta de 1 luna, incept sa realizeze o reactie “antigravitationala”, adica obtin capacitatea de a mentine capusorul in pozitie verticala.

Trebuie sa fortam aparitia schimbarilor fiziologice ?

Nu, nu este neaparat. Desigur, transformarile fiziologice trebuie sa aiba loc la vrema lor, in conformitate cu virsta calendaristica, dar in acelasi timp sa fie desavirsite– aceasta constituie o caracteristica a maturitatii fiziologice a unui copil in dezvoltare.

Sunt foarte esentiale modificarile care apar in indicatorii ce caracterizeaza rezistenta imunobiologica. Dupa cum am vorbit in articolul Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat., din cauza alaptarii intirziate imunitatea bebelusului scade. O luna de proceduri cu apa rece este suficient pentru ca indicatorii imunitatii sa se ridice.

Observarea acestor copiii (pe parcrsul primei lune dupa nastere, pina la un si mai tirziu) au permis de a descoperi lipsa bolilor la marea majoritate dintre ei.  Putini dintre ei s-au imbolnavit de IRA, dar destul de usor s-au insanatosit, fara utilizarea medicamentelor.

Metoda de calire, imediat dupa nastere, propusa de I.A. Arsavschi, permite de a descrie sanatatea copiilor ca acel nivel al normei care permite organismului sa fie imunobiologic rezistent fata de boli.

In acest sens, conceptul de “sanatate” nu este unul relativ. Conceptul de sanatate se determina prin capacitatea organimsului de a rezistenta fata de boli.  Astfel, organismul fiziologic sanatos, in dezvolarea sa, trece usor etapele de crestere si dezvoltare (de la nou-nascut la virsta maturitatii).

Mai repetam o data:

Apa in care se cufunda copilul trebuie sa fie de 28- 26 C, abia dupa ce ne asiguram ca copilul nu reactioneaza negativ la t 26-28 C, vom scadea temperatura apei (la urmatoarea cufundare). Temperatura apei se scade pina la 20-18 C. In asa conditii copilul trebuie tinut numai tinind cont strict de granitele posibilitatilor sale adaptive (vezi mai sus detalii). Mai departe nu se va scadea temperatura apei, dar se va mari timpul de scufundare (treptat).  Pe parcrusul mai multor ani de studiu s-a observat ca temperatura apei intre 26 – 28 C si 20-18 C, consituie un factor optimal care asigura nu numai compensarea imaturitatii fiziologice, dar si mareste semnificativ posibilitatile fizice si intelectuale ale copilului si in special creste  rezistenta sa imunobiologica.

Metoda de calire si recuperare a imaturitatii fiziologice propusa de I.A. Arsavschi merita atentie, dar, are si exigente stricte  fata de mama. Astfel, pentru ca sa nu-i faci rau bebeluslui trebuie sa dozezi foarte strict expunerea la frig, in dependeta de reactia adaptiva a muschilor. Adica atita timp cit copilul raspunde la stimularea cu apa rece prin ridicarea tonuslui muscular si culoare roz a pielii, totul e bine, numai daca tonusul muscular se relaxeaza, imediat copilul trebuie scos de sub actiunea factorului de frig. 

Realizarea acestei metode cere o anumita pregatire a mamei, astfel incit, expunerea la frig sa nu-i faca rau copilului.

Cred ca cel mai intelept ar fi ca inainte de a realiza astfel de proceduri trebuie sa consultati medicul pediatru.

Domnule Arsavschi Va multumesc pentru lucrare, sa Va odihneasca Dumnezeu in pace !!!

 

Inpoi la : Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare