Nou nascutul – diagnostica maturitatii sale fiziologice

Primele 28 de zile dupa nastere le numim – perioada de nou nascut. Aceasta perioada este cea mai periculoasa pentru bebelus. Din numarul de copii decedati pina la virsta de un an – 70% mor anume in primele patru saptamini dupa nastere.

In timpul nasterii copilul trece din uterul mamei, unde temperatura este de 37° С  in mediul extern, temperatura in sala de nasteri de regula este in jur de 20 C. Astfel, decalajul de temperatura pe care le suporta copilul in primele minute de viata  este de 18C. Acest fapt, determina, din partea nou-nascutului, o reactie de aparare – creșterea, prin reflex, a tonusului muscular care, la rindul sau, ridica temperatura corpului la 36- 37 C. Cu cit e mai joasa temperatura in incapere cu atit este mai inalta temperatura corpului nou nascutului.

De tonusul muscular depinde si profunzimea primei inspiratii pe care o face bebelusul imediat dupa nastere.

In primele momente dupa aparitia pe lume nou-nascutul continua sa primeasca hrana si singe prin cordon. Din acest motiv este indicat de a taia buricul numai dupa ce acesta a incetaty sa pulseze, astfel , incit bebelusul sa reuseasca sa primeasca, din placenta materna, cantitatea maxim posibila de singe.

Un om matur, gol, intr-o camera cu temperatura aerului 18-20 C poate sa-si mentina temperatura corporala in doua moduri:

1) Diminuarea pierderii de caldura prin ingustarea vaselor sangvine (vasoconstrictie), diminuarea transpiratiei sau chiar suspendarea completa a activitatii glandelor sudoripare.

2) Prin intensificarea procesului de producere de caldura: cresterea tonusului muscular care poate ajunge pina la tremur.

Pe cind cresterea tonusului muscular la nou nascuti, imediat dupa nastere, in conditii de scadere brusca a temperaturii, face ca corpul sa cedeze mai multa temperatura.  In acest moment, vasele sangine se dilata si copilul nu devine palid, ba din contra, devine roz. Dilatarea vaselor reprezinta  un mecanism care are ca scop prevenirea ridicarii temperaturi  corpului pe fonul tonusului muscular ridicat.

In continuarea vom prezenta anumiti indicatori care permit parintilor sa aprecieze starea nou-nascutului din punct de vedere al maturitatii/imaturitatii fiziologice

Dupa cum am scris mai sus, un nou nascut, fiziologic matur, se caracterizeaza printr-un tonus muscular ridicat, care asigura copilului nivelul  optim de producere a caldurii. Acest mecanism (tonus muscular ridiact) este asociat cu mecanismul de pierdere a caldurii, adica vasodilatarea – anume ea confera bebelusului o piele de culoare roz.

Deja dupa 1-1.5 ore de la nastere, nou nascutul isi stabileste temperatura corpului egala cu 36,6-36,8°С (in rect). Acesta este unul din primele simptome al maturitatii fiziologice.

In continuare vom vorbi despre reflexele care sunt caracterisitice pentru nou-nascutii maturi fiziologic.

Reflexul de apucare – daca atingem palma copilului cu un deget, atunci el apuca degetul strins si-l tine. Foarte greu îşi va desface mînuţele de bunăvoie. Reflexul de apucare, in asociere cu un tonus muscular ridicat, pote fi atit de puternic incit “apucatura”  poate suporta greutatea propriului corp.

Reflexul Babinski  – il declansam prin atingerea  talpii bebeluslui. Degetul mare se indoaie catre exterior, iar celelalte degetele se deschid in forma de semicerc.

Reflexul de mers tiris –Bebelsul sta intins pe burtica și se impinge, prin reflex, cu talpitele sale de palmele noastre pe care noi le-ma pus drept suport.

Ca o expresie a tonusului muscular ridicat poate fi si reflexul de sprijin (отрицательная реакция опоры) a nou nascutului: La incercarile maturului de a pune copilul pe  suprafata mesei, el ridica piciorusele si le stringe spre burtica.

Pentru aprecierea maturitatii fiziologice a  nou nascutului este folosit si reflexul lui Arsavschi.

Acest reflex se declanseaza prin apasarea moderata pe calcaiul bebeluslui  (лат. Os calcis) si se manifesta printr-o activitate  motrica de intindere generalizata asociata cu o grimasa de “plins” si tipăt.

Acest reflex este foate bine pronuntat la copiii nascuti fiziologic maturi (Cuvintul “plins” este luat intre ghilimele  deoarece in perioada de nou-nascut, plinsul -in adevaratul sens al cuvintului – lipseste).
Trebuie sa remarcam, ca in timpul hranirii la sin, reflexele declansate prin iritatie tactila la nivelul pielii se diminueaza. Dar prin asa actiuni se stimuleaza reflexul de supt. Iata de ce, adesea, mamele, mingie obrajii bebelusilor in timpul hranirii la sin.

Cu alte cuvinte, in timpul hranirii, verificarea reflexelor nu este adecvata.

Pe linga reflexele enumerate mai sus, trebuie sa urmarim activitatea motorica spontana a bebelusului din timpul somnului. Ea este legata de schimbarea periodica a compozitiei singelui si se manifesta prin: tresaritul minutelor si/sau a picioruselor cu tendinta de intindere sau activitatea motorica generalizata de intindere – activitate in care sunt implicati toti muschii scheletici.

Este important sa remarcam faptul, ca studiile realizate au permis de a face urmatoarea concluzie importanta:

Primirea hranei, in sine, (pentru nou nascuti este laptele matern) fara realizarea activitatii motorice  nu va asigura cresterea si dezvoltarea organismul.  Anume acitivitatea motorica, ca factor de recuperare, determina dupa nastere procesele de crestere si dezvoltare a bebelusului.

Soarecii carora l-i s-au administrat medicamente care sa inhibe activitatea motorica au ramas, considerabil in urma cu cresterea si dezvoltarea comparativ cu puii de soareci carora nu l-i s-a administrat nimic, chiar daca amble esantioane au primit hrana din belsug.

Activitatea motorica este generata de actiunea centrilor nervosi, care asigura organismului posibilitatea de a interactiona cu factorii mediului. Anume activitatea motorica reprezinta unul din factorii vitali care asigura dezvoltarea creerului, cresterea masei sale si prin consecinta si a volumului informational.

Studiile realizate in laboratorul lui Arsavschi au perimis de a stabili: Organismele care sunt asemanatoare cu omul – soareci, veverite, iepuri si iepuri de cimp, in mediul lor de viata, se caracterizeaza printr-o diferenta considerabila a activitatii motorice – la maturitate ating c-am aceeleasi marimi, dar au o masa diferita a creerului.

Astfel, la veverite, creerul e mai mare decit la soareci de 3 ori, iar iepurii de cimp au creerul mai mare decit la iepurii de casa de 2,5 ori. Exemple sunt o multime.

  Anume din acest motiv este foarte important, ca copilul,  sa fie imbracat, astfel, incit sa poate sa se miste liber. Infasarea nou-nascutului sinchiseste miscarile bebelusului, fapt care actioneaza negativ asupra dezvoltarii sale fizice si intelectuale.  

In plus, atunci cind  bebelusul este infasat ca un soldatel, nu poate sa faca miscarile pe care le doreste, in asa fel, in mod direct, este suprimat reflexul libertatii descris de Pavlov I.P.  (vezi: Рефлекс свободы – Павлов И.П.)

Acest fapt, pune o aprenta negativa asupra dezvoltarii ulterioare a personalitatii, copilul, de mic, INVATA, sa fie neajutorat, iar acest model de comportament, se patreaza, adesea si la maturitate, cu toate consecintele negative care reies din aceasta.

 Mai sunt si alte reflexe, care caracterizeaza maturitatea fiziologica a nou-nascutului. Iata citeva dintre ele:

Reflexul spadasinului:

Dupa nastere, in primele saptamini, copilasul tine capusorul pe o parte sau alta, iar atunci cind intoarce capul, piciorusul si minuta din partea spre care priveste se intind, iar celalaltă minuta si picior se indoaie. Reflexul, dat permite bebelusului sa nu se rostogoleasca.

Reflexul Galant

Nou-nascutul plasat cu  fata in jos atins usor pe spate, pe o parte a coloanei vertebrale. Copilul isi va indoi corpul spre acea parte care a fost atinsa. Reflexul dispare dupa 6 luni.

Reflexul de inot

Acest reflex se  pastreaza pina  la varsta de 4 – 6 luni si are rolul de a salva copilul daca acesta nimereste sub apa. Se caracterizeaza prin faptul ca bebelusul cufundat isi va tine respiratia si va da din minute si picioruse pentru a inota.

Nu incercati sa faceti acasa acest lucru, este periculos, apelati la un specialist.

Reflexul de extensie incrucisata a membrelor inferioare

 Atingind membrul inferior al unui nou-nascut, celalalt picior se va indoi peste primul, parca ar dori sa inlatura obiectul ce-l deranja.

Reflexul automat de mers 

 Daca tinem copilul in brate si il punem cu piciorusele pe o suprafata dreapta, de exemplu, masa, el va incerca sa paseasca. Reflexul dispare la 3-4 luni.

Reflexul de supt

Este un reflex vital,  ce il ajuta pe bebelus sa se hraneasca. Se declanseaza atunci cind bebelusl este stimulat si nu e neaparat ca bebelsului sa-i fie foame. Pentru copilas, suptul reprezinta o activitate relaxanta si placuta.
Copii fiziologic maturi au acest reflex bine pronuntat. La virsta de 2 luni reflexul de supt trece intr-o actiune voluntara.

Reflexul punctelor cardinale

La atingera  obrazului  sau a buzele bebeluslui, el va intoarce capul cautind sa suga obiectul care l-a atins. Acest reflex de cautare il ajuta sa gaseasca sinul sau biberonul

Reflexul de redresare a capului

 Bebelusul, intins pe spate, il tragem, atent, de minute, pina la pozitia pe sezut. Copilul se va stradui sa-si mentina capusorul, fapt care la momentul dat de viata nu-i va reusi, deoare muschii gitului sint inca prea slabi pentru a sustine capusorul greu.

Alti parametri care exprima maturitatea fiziologica a nou-nascutlui sunt:

Frecventa respiratiei la nou nascutii maturi este de 35-42/min, in dependeta de momentul masurarii.

Bataile inimii – 135-140/min. 

Tensiunea arteriala – la nou-nascutii fiziologic maturi, in primele zile de viata este de 80-85 mmHg -maxim si minim 45 mmHg.

Important !

Maturitatea fiziologica la nastere nu reprezinta o insusire pentru toata viata. Ea poate fi pierduta in urma ingrijirii incorecte a nou-nascutului, prin incalcarea specificului fiziologic al bebelusului. 

Iata un exemplu tipic:

Despre efectul negativ, al intirzierii hranirii, nou-nascutului nu se vorbeste atit de mult. Ba din contra, adesea auzim parerea ca bebelusul, de la natura, are rezerve si poate sa reziste pina ii vine mamei laptele. Acest neadevar, ne costa foarte scump, adesea, ne costa sanatatea copiilor nostri.

Citam spusele P.O. Lunta (1923): “Foamea timp de 24 ore care adesea este impusa

nou-nascutului reprezinta un exemplu de foame non-terapeutica la indicatiile medicului. Pe linga toate acestea, sint foarte bine cunoscute efectele profunde al foamei asupra organismului si cu cit acesta e mai tinar cu atit consecintele sint mai grele ”

La acel moment, nu erau suficiente date pentru a face concluzii ferme. Dar acum, se poate de afirmat cu certitudine:

E suficient 4- 3 – chiar si 2 zile de reținere a hranirii la sin, pentru ca nou-nascutii maturi fizilogic, sa obțina trasaturi specifice imaturitatii fiziologice (desigur, imaturitatea fiziologica dobindita nu se manifesta atit de acut ca cea inascuta, dar e suficineta pentru a ne asigura cu probleme de sanatate).

Despre cum se rasfringe asupra nou-nascutului intirzierea hranitului la sin si asa numita ” foame fiziologica”, mai in detaliu cititi aici:Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat.

Inapoi la:  Imaturitatea fiziologica la nou nascuti. Metode de compensare