Adenoizii si fenotipul copilului
Prima oara am auzit de “strasnicul” cuvint adenoizi cind copilul avea virsta de 7 luni. Am mers la un control de rutina la medicul pediatru, care vazindu-ne ne-a zis: “la voi, copilul e cu ochi albastri si par blond, la sigur ca in timp ca nu veti scapa de adenoizi mariti ….”
A vorbit in asa mod, de parca adenoizii ceea abia asteptau ca copilul sa creasca si sa apara si ei in mod spontan, din singurul motiv ca baietelul e blond si cu ochi albastri….
Imediat inaintea ohilor mi-a aparut imaginea copiilor pe care ii tin minte de la gradinita- blonzi, palizi, cu nasul intins,gura intredeschisa, fata alungita cu alte cuvine : facies adenoidea, ceva de genul din imaginea de mai jos.
Pentru moment m-am simtit dezarmata vis-a-vis de asa parere categorica, care nu implica nici o abatere de la cele spuse. Eu am mai facut careva tenttive de a intreba, poate totusi se poate de prevenit, dar raspunsul a fost acelasi: “Ce sa-i faci, daca asa e fenotipul !”
Nu ma incinta deloc perspectiva unui adenoidite care sa-i innoureze zilele odorasului meu. Urma de vazut…
Tipul a trecut si iata vreau sa scriu, daca s-a confirmat sau nu prognoza medicului.
Deci sa o luam de la capat:
Vegetatiile adenoide (Adenoizii) -masa de tesut limfoidala, localizata in partea superioara a faringelui (in rinofaringe), in spatele nasului. Fac parte din sistemul natural de aparare al copilului fata de patrunderea germenilor si, in general, se diminueaza si dispar inaintea implinirii varstei de zece ani. Vezi imaginea:
Adenoizii sunt de 3 grade. Adenoizii de gradul I nu se trateaza chirurgical, iar cei de gradul II-III se trateaza chirurgical. Pot fi exceptii, cand adenoizii indiferent de grad nu provoaca obstructia nazala,adica copilul respira normal, in asa caz de interventie se poate abtine.
Adenoizii mariti si netratati pot induce diverse complicatii: raceli dese, infectii ale organelor respiratorii inferioare, dureri de cap, deformatia fetei, (fata adenoidala), deformatia dintilor, procese inflamatorii ale urechii.
Din motiv ca creerul nu se alimenteaza suficient cu oxigen, acesti copii obosesc repede, au probleme la invatatura…
Adenoizii cresc in marime cu fiecare infectie a organelor respiratorii superioare. Pentru a-si reveni la marimea initiala ei au nevoie de minim o luna de zile de repaos, prin repaos avem in vederea faptul ca minim timp de o luna copilul sa nu mai inhate deasupra o alta infectie. Numai asa acest tesut va reusi sa-si revina.
Desigur daca e necesar atunci se administreaza tratament medicamentos care trebuie sa fie dirijat de catre medic.
Sa revenim totusi la fenotip, care e motivul ca copiii cu ochi albastri si blonzi sunt mai predispusi spre a face adenoizi mariti ?
Raspunsul e simplu, doar pentru a-l putea accepta trebuie sa renuntam la conceptul vechi de ingrijire a copilului in regim de “cuptorul bunicii”.
Intr-adevar copiii cu ochi albastri si blonzi au asa predispozitie, oare natura sa-i fi obijduit ? Oare aceasta e o sentinta ?
Nicidecum nu !
Indivizii blonzi cu ochi albastri reprezinta in sine un fenotip nordic. Genetica acestor copii e construita in asa fel, incit individul sa supravietuiasca in zonele reci. Din acest motiv acestor copii le este indicat aerul racoros si umed. Conditii climaterice care sa fie in armonie cu bagajul gentic al individului.
Aici parca apare o contradictie. Daca copii blonzi cu ochi albastri au nevoie de racoare atunci de ce racesc repede ? De ce apar adenoizii ?
Raspuns: Cu cit in camera va fi mai cald, mai uscat si cu mai mult praf (ultima conditie e valabila pentru toti) cu atit mai repede se va usca mucoasa organelor respiratorii superioare, iar pe o mucoasa usata virusii si bacteriile foarte usor se agata.
Sistemul natural de protectie al copilului prevede ca pe mucoase sa fie mucozitate mai viscoasa sau mai putin, dar nicidecum nu trebuie a fie uscata.
Copii cu fenotip nordic sunt mai predispusi NU sa faca adenoizi, ci mai predispusi sa l-i se usuce mucoasa nazala, bucala…. fapt care implica ulterior dezvoltarea unei infectii respiratorii acute (care repetindu-se des, favorizeaza cresterea excesiva a adenoizilor).
Astfel un copil, in camera caruia aerul e uscat (mai putin de 50 % umiditatea), iar temperatura aerului e 25 C are un risc mult mai sporit de a face adenoizi decit unul in camera caruia mamica si taticu i-au asigurat umiditatea 50-70%, iar temp. 18-22C.
Acesta este secretul nostru datorita caruia, copilul, a scapat de prognoza medicului, datorita caruia iepurasul este sanatos.
Astfel iata concluziile pe care le-am facut eu, pentru a preveni cresterea excesiva a adenoizilor:
1) Umiditatea in camera sa fie 50-70 % .
2) Camera sa fie bine, bine aerisita si fara praf.
3) Temperatura nu mai mult de 22 C si nu mai putin de 18 C (supraracelile si supraincalzirile nu aduc nimanui sanatate).
4) Orice IRA trebuie tratata corect, in colaborare cu medicul. (fie ea e de origine virala sau bacteriana)
5) Este vital ca sa respectam timpul de refacere. Dupa o adenoidita suportata, minim timp de 1 luna sa pazim copilul ca pe ochii din cap, ca sa NU inhate vreo infectie din nou, pina ce tesutul limfoidal isi revine la normal. In caz contrar, adenoizii vor spori cu fiecare infectie.
6) Cit mai mult timp de pentrecut la aer curat (minim 2 ore pe zi).
7) Uneori putem sa propunem apa copilului, chiar in timpul noptii, pentru a evita uscarea mucoasei bucale.
Va doresc sanatate !
Citeste mai mult:
Umidificator in camera copiilor