Stafilococul auriu și rezistența la diferiți factori

Această specie este fenomenală prin gradul său de rezistență la factorii externi. Așa rezistență au și alte bacterii, dar atunci cînd asupra lor acționează factori nefavorabili bacteriile de regulă formează spori, astfel, bacteria moare, dar sporii rămîn, care se activează atunci cînd apar, din nou condiții prielnice de viață.

Pe cînd stafilococul auriu NU formează spori, dar e rezistent la factorii nefavorabili și își păstrează patogenitatea activă.

 

Stafilococul auriu rămîne activ  la uscare, trăiește în praf pînă la 100 de zile;

– Sub razele solare directe trăiește timp de 12 ore;

– Rezistă timp de 10 min la temperaturi de 150 C;

– În alcool etilic pur (etanol) NU moare;

Foarte ușor se adaptează la diferite antibiotice și antiseptice. Produce enzime specifică numită penicilinaze sau beta-lactamaze,  inhibă penicilina și antibioticele beta-lactaminice, datorită acestor enzime, stafilococii devin rezistenți la penicilină și alte antibiotice similare.

– NU se teme de peroxid de hidrogen. În plus, stafilococul auriu aflîndu-se în peroxid de hidrogen produce un ferment special  numit catalaza, care descompune peroxidul de hidrogen, iar microbul asimilează oxigenul obținut în urma acestei reacții chimice.

– Stafilococul auriu dispune de capacitatea unicală de a supraviețui în soluțiile de NaCl (sarea de bucătărie). Trei  lingurițe de sare la un pahar de apă pentru acest microb nu constituie un pericol. De ce acest fapt este atît de important ? Pentru că stafilococul auriu poate supraviețui în glandele sudoripare. Transpirația sărată a omului  nu-i amenință nicicum existența.

În plus, microbul produce un ferment anumit lipaza, care distruge grăsimile și dopul sebaceu ce protejează foliculii de păr.

Practic 100 % din ulcere cutanate sînt provocate de stafilococul auriu.

Citește mai mult:

Boli provocate de stafilococul auriu

Staphylococcus aureus

Staphylococcus epidermidis