Obezitatea la copii
Kilogramele în plus, la copii, reprezintă o consecință directă a modului nesănătos de viață. Cu alte cuvinte, cantitatea de energie pe care o primește organismul depășește energia pe care o cheltuie. Factorul primordial care favorizează obezitatea este dezechilibrul regimului alimentar.
Obezitatea poate surveni în urma următorilor factori :
1) Dezechilibrul alimentar – ține în mare parte de supraalimentația copiilor.
2) Are la baza sa boli endocrine moștenite.
Desigur, organismul are nevoie de țesut adipos, fără de el nu am supraviețui. El are diverse funcții:
– funcția mecanică și de stabilizare a organelor interne, a nervilor, vaselor sangvine și limfatice;
– funcția de termoreglare ;
– țesutul adipos participă la activizarea hormonilor sexuali la fete;
– funcția de protecție a organismului;
– funcția de depozitare a apei și altor substanțe necesare organismului;
Dar excesul de lipide în organism, totuși poate duce la probleme grave de sănătate.
Consecințele obezității :
1) Diabet saharat, tip II ( non-insulino-dependent)
Acest tip de diabet se caracterizează prin faptul că țesuturile organismului nu sunt receptive la insulin și glucoza nu este asimilată de către celule, fapt care determină creșterea nivelului de glucoză în sînge.
Această boală apare mai mult la maturi și anume la 57 % dintre cei ce suferă de obezitate.
2) Boli cardiovasculare, aritmii, ridicarea tensiunii arteriale, ridicarea nivelului de colesterol în sînge, etc.
34 % din copii supraponderali riscă să sufere de boli cardiovasculare la vîrsta maturității.
3) Boli ale sistemului digestiv;
4) Disfuncția glandelor sexuale.
Băiețeii obezi – glande sexuale nematurizate, iar fetele – tulburări ale ciclului menstrual.
5) Probleme ale sistemului nervos central :
– probleme cu somnul, apetit crescut, sete, dureri de cap, dureri în membre. Adesea au loc modificări în comportament – micșorarea capacității de muncă, schimbări bruște a dispoziției, etc.
6) Probleme ale aparatului locomotor – schimbarea ținutei, mersului, osteoporoză, picior plat, etc.
7) Scăderea imunității;
8 ) Cancer;
Cancer mamar, cancerul intestinului gros (11 % din cazuri reprezintă o consecință directă a obezității).
9) Probleme ale sistemului respirator (asma, accese de apnoe…)
10) Suferă tegumentele (micoze, iritații, etc. )
11) Probleme de ordin psihic (părinții adesea își ceartă copiii că sunt prea plini, colegi de școală pot face haz pe seama lor, prin urmare, copilul se subapreciază, ceea ce se reflectă negativ asupra calității vieții sale )
În dezvoltarea lor copii au 3 perioade cînd sunt cel mai predispuși spre obezitate, din motivul fiziologiei dezvoltării specifice, acestea sunt:
1) copilul mic – 0-3 ani;
2) preșcolarul – 5-7 ani;
3) adolescentul, perioada maturizării sexuale (12-14 ani și 16 -17 ani).
Grupurile de risc
Copiii care riscă cel mai mult să facă obezitate sunt :
1) Copiii a căror părinți suferă de obezitate sau de kg în plus;
2) Copiii care au rude apropiate ce suferă de diabet zaharat sau de o altă boală endocrină;
3) Copiii și adolescenții care au kg în plus;
4) Copiii alimentați artificial;
5) Copiii născuți prematur și cei cu greutate mică la naștere;
6) Copiii care suferă de o boală endocrină moștenită;
7) Copiii care duc un mod de viață hipodinamic;
8 ) Copiii ce nu se alimentează echilibrat;
10) Copiii care compensează emoțiile negative prin mîncare;
Greșelile părinților
Ce greșeli în alimentația copilului pînă la un an pot duce la obezitate ? În dezvoltarea acestei dereglări un rol important îl are caracterul hrănirilor. Astfel, atunci cînd copilul este alimentat la sîn, el va mînca atîta de cît are nevoie. Bebelușii știu foarte bine cum să-și regleze necesitățile, din acest motiv străduiți-vă să mențineți cît mai mult alimentația la sîn, căci probabilitatea de supraalimentare, în așa cazuri,este foarte mică.
Dar sunt situații cînd părinții sunt nevoiți să hrănească piciu artificial. Pentru a evita excesele, în primul rînd folosiți lapte praf adaptat, în al doilea rînd, respectați cu strictețe instrucțiile de pregătire.
Nu încercați să faceți laptele mai dens, decît este recomandat, respectați volumul indicat de hrană. O dată cu introducerea suplimentelor alimentare nu creșteți volumul alimentelor decît în conformitate cu recomandațiile de vîrstă. În special, nu este de dorit să hrăniți, în exces copilul cu produse bogate în proteine, cum ar fi : brînza, carnea, chefirul, etc.
Surplusul de proteine nu numai că va favoriza creșterea în greutate a copilului, dar va influența negativ asupra rinichilor.
Dacă credeți că copilul nu mănîncă suficient, atunci notați ceea ce mănîncă copilul și în ce volum și consultați pediatru.
Este important să știm, că după vîrsta de 1 an, copilul își formează atitudinea față de mîncare, primele preferințe și obișnuințe alimentare. Din acest motiv, bine ca familia să fie un exemplu pentru copil în formarea deprinderilor corecte de alimentație.
Dacă copilul, avînd un regim alimentar normal, este mai plin decît alți copii de aceeași vîrstă, atunci poate fi vorba de o predispunere moștenită.
Dacă, unul din părinți suferă de obezitate, atunci riscul ca copilu să facă aceeași boală este de 2-3 ori mai mare, dacă ambii părinți – atunci riscul crește de 5 ori. Acest tip de obezitatea se dezvoltă la vîrsta de 5-7 ani și progresează în perioada maturizării sexuale. Dacă copilașul vostru suferă de acest tip de obezitate, atunci realizați activități de profilactice din timp: regim alimentar echilibrat, mișcare fizică, consultațiile medicului specialist.
Citește mai mult :