Alăptarea după nașterea prin cezariană

Venirea pe lume a copilașului este o adevărată bucurie, dar uneori, se întîmplă că drumul îngerașului spre lumea noastră este mai dificil și medicii sunt nevoiți să recurgă la operație.

Cum, totuși, își va hrăni mama puișorul ? Este vreo diferență principială în abordarea alăptatului după nașterea prin cezariană ?

În general, procesul de alăptare după cezariană nu se diferențiază de cel de după nașterea naturală.

Unica diferență este faptul că laptele poate veni mai tîrziu. Astfel, după cezariană laptele apare la 4-5 zile , iar după nașterea naturală la 3-4 zile.

Acest lucru se datorează faptului că atunci cînd femeia, de sine stator naște, în sînge sunt eliminați hormoni speciali care stimulează producerea laptelui.

Dar, în cazul nașterii prin cezariană planificată, hormonul responsabil de lactație se eliberează în sînge, cu întîrziere.

Această întîrziere se  datorează faptului că nivelul hormonului oxitocin (eliberat în sînge, în timpul nașterii naturale  pentru a provoca contracțiile   uterului) în sînge este mai jos ,  în primele zile după naștere, decît nivelul înregistrat după nașterea naturală sau nașterea cezariană dar care a fost însoțită de contracții.

Astfel, același hormon, oxitocinul, este responsabil atît de contracțiile uterine din timpul nașterii cît și de procesul de eliberare a laptelui. Mamele care au suportat contracții uterine, au mai mult  oxitocin în sînge, în primele zile după naștere,   decît cele care au născut fără a avea contracții.

Astfel, legătura dintre contracțiile și durerile ce precedă nașterea și eliberarea fiziologică a hormonului reponsabil de alăptarea ulterioară a copilului este evidentă.

Totodată, eficiența hormonului oxitocin este mai mare, atunci cînd maniera sa de eliberare în organism este ritmică, similară cu ritmicitatea contracțiilor uterine.   Prin urmare, s-a constat că la femeile ce au născut natural, eliberarea hormonului oxitocin, în timpul alăptării are caracter ritmic, pe cînd la femeile ce au născut prin cezariană planificată, ritmicitatea este mai slabă.

Nașterea naturală reprezintă o adevărată încercare, atît pentru mamă cît și pentru copil. Pentru a face față durerilor, în organismul femeii sunt eliberate așa substanțe specifice numite endorfine.

Anume ele asigură un anumit prag de “anstezie” pentru  femeia care naște. La fel, ele sunt responsabile de producerea hormonului prolactin care este hormonul cheie în asigurarea lactației.

Endrofinele eliberate în timpul nașterii mai au un rol, pe lîngă faptul că ajută mama să suporte mai ușor durerile  și să stimuleze producerea prolactinului ele  se elimină și în lapte, iar copilul primind aceste substanțe obține o anumită dependență de laptele matern.

Astfel, cu cît e mai mare nivelul de endorfine din sîngele mamei cu atît copilul va fi mai atras de laptele ei, iar alăptarea va dura mai mult. Aceste substanțe sunt responsabile  pentru dimunuarea durerii,  creșterea apetitului și îmbunătățirea imunității. Prin urmare, bebelușul hrănit la sîn va beneficia de toate acestea.

La femeile care nu au suportat durerile nașterii naturale, nivelul de endorfine în sînge este mai mic, dar acest fapt nu înseamnă că copilașul va crește mai puțin fericit. Important e să-l înconjurați cu dragoste, căldură și el va crește mare și sănătos.

Astfel, vedem, că durerile din timpul nașterii reprezintă o necesitate fiziologică în vederea eliberării cantității necesare de hormoni, responsabili de lactație și prin urmare de hrănirea urmașilor,  lucru, vital pentru specia umană .

Mamica care a născut prin cezariană poate hrăni la sîn, doar că va trebui să aștepte cu o zi două mai mult, pînă cînd organismul se va echilira. În schimb, pînă atunci, mama poate hrăni copilul cu colostru (care adesea începe să se elimine din sîni chiar de la a 20 săptămînă de sarcină)  fără a recurge la  supliment.

Alăptarea , după cezariană, este binevenită atît pentru mamă cît și pentru copil, important e să găsiți  o poziție comodă pentru alăptare, astfel, încît să nu traumați locurile sensibile.

Aici puteți citi mai în detaliu despre pozițiile de alăptare: Poziții de alăptare 

Totuși, adesea pot apărea probleme cu alăptatul. Ele sunt condiționate de următorii factori: slăbiciunea mamei după operație, somnolența copilului ca rezultat al anesteziei sau copilașul greu se adaptează la noul mediu, datorită  operației de urgență, mîncare artificială.

La fel, datorită necesității de a respecta o dietă puțin calorică, laptele mamelor ce au născut prin cezariană e mai puțin (inițial) decît la mamelel ce au născut natural.

Pentru a minimiza acțiunea negativă a acestor factori e important de a pune copilul la sîn în primele 2 ore după naștere sau imediat ce trece efectul  anesteziei ( aproximativ 6 ore).

Dacă, din careva motive, alăptarea a fost amînată (complicații la naștere, copilul necesită îngrijire specială) e bine să  stoarceți  laptele sau puteți recurge la ceaiuri, medicamente pentru a stimula lactația.

Mamele  care au născut prin cezariană rămîn în spital timp de 7 zile.  Aceasta nu este suficient pentru a va reface complet. Încercați să găsiți pe cineva care ar putea să va ajute cu treburile casnice și cu copilul.

Exercițiile pentru restabilirea fizică de după naștere le veți începe numai după consultația medicului (aceasta poate fi peste o lună).

Pentru a hrăni, cu succes, la sîn, după cezariană reținem cîteva reguli:

1) Puneți copilul la sîn, imediat după naștere sau după ce trece efectul anasteziei.

2)    Precizați, dacă medicamentele  administrate sunt compatibile cu alăptarea.

3)  Dacă  copilașul tău doarme,în perioada destinată hrănirii, treziți-l.

4)  Răbdare, răbdare, răbdare. Atît mama cît și copilul au nevoie de timp pentru a învăța subtilitățile hrănitului la sîn. Țineți minte că copilașul are nevoie de căldura și tandrețea mamei, are nevoie să fie strîns la piept, unde el va auzi bătăile inimii sale și își va “aminti” de clipele cînd constituiau un tot întreg.

5) Dacă sunteți separată de copilaș mai mult de 3 zile atunci, stoarceți laptele.

Pentru a menține lactația e bine ca această procedură să fie făcută la fiecare 2 ore ( în total 8-10 ori), timp de 5 min, cu pauză între orele 24.00 și 6.00.

Cantitatea de colostru este mică încă, nu vă faceți griji, acesta e suficient pentru copilaș.  La această etapă a vieții sale 5-10 gr. nu este deloc puțin pentru el. Nu încercați să stoarceți totul pînă la ultima picătură, nu veți reuși, mai  bine odihniți-vă.

Colostrul îl puteți păstra într-un vas de sticlă, iar cu prima ocazie hrăniți copilașul (fie din lingurița fie cu o seringă sterilă).

La temperatura camerei, colostrul poate fi păstrat timp de 8 ore.

11)  Focalizația atenția asupra faptului dacă copilașul apucă corect sînul.

12) Puteți copilul să sugă la ambii sîni, pentru a stimula lactația,mai eficient.

13)  Puneți copilul la sîn, numai dacă el este liniștit. Dacă odorașul va țipa și se va agita, el nu va prinde sînul corect și drept consecință nu-l va stimula corespunzător, sau va leza sfîrcurile.

Dacă copilașul plînge, strîngeți-l la piept, liniștiți-l, legănați-l puțin, apoi dații sînul.

Sper că cele relevate mai sus, vor ajuta mămicile să-și hrănească odorașii cu cel mai bun produs de pe lume, cu laptele matern.   Dar,  dacă  din careva motive, ați recurs mîncarea artificială,  aceasta nu înseamnă că nu sunteți o mamă bună sau că vă iubiți mai puțin bebelușul.   Copilașul  crește și se dezvoltă armonios chiar dacă papă altceva decît laptele mamei, important e să-i dăruiți dragostea și grija dumneavoastră, căci hrana spirituală este la fel de importantă ca și cea materială.

Citeste mai mult:

Cînd laptele praf e necesar pentru un copil alimentat la sîn ???

Alaptarea imediat dupa nastere. Impactul negativ al alaptatului intirziat.

Cît lapte mănîncă copilul hrănit la sîn ?

Alăptarea și sindromul copilului “cuminte”

Scăderea secreției de lapte matern, soluții