Ecografia fetală, limite, norme, riscuri

ultarsonografieSi iarsi ne intoarcem la aceasta intrebare…..

 

De la publicarea ultimului articol despre ecografia fetala, in care au ramas multe intrebari deschise, am acumulat noi date, importante privitor la  actiunea ultrasunetului asupra tesuturilor vii.

Vezi articolul …..Ecografia fetală și efectele negative asupra fătului

In multe surse gasim informatii din cele mai pestrite, ba ca ultrasunetul sfarma pietre, ca distruge tesuturile, ca poate provoca malformatii, pe de alta parte medicii ne asigura ca aceasta procedura de diagonistic este inofensiva (cu toate ca si aici am gasit divirgente)…

Totusi, unde e adevarul ?

In acest articol voi incerca sa deznod  acest nod gordian, sa vedem date concrete….

Acțiunea biologică a ultrasunetelor

 

ULTRASÚNET ~e n. fiz. Undă acustică având o frecvență foarte înaltă care depășește puterea de percepere a urechii omului.  (sursa:  http://dexonline.ro/lexem/ultrasunet/59557 )

CAVITÁȚIE s.f. Fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parțial, în care se formează bule de vapori care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. (sursa:  http://dexonline.ro/)

 

Ultrasunetul, patrunzind in testuri  provoaca incalzirea lor si cavitatie.

Conform datelor furnizate de catre Organizația Mondială a Sănătății ultrasunetul utilizat in diagnostic NU determina modificari cromozomiale si nu  nu dăuneaza sanatatii umane.

 

Schimbari ireversibile in tesuturi apar atunci cind intesitatea ultrasunetului este mai mare de 10 W\cm2, (sau 10.000 mW/cm2)  in timp ce intensitatea ultrasunetelui folosit în diagnostic, nu depaseste 50 mW\ cm2.   ( 1 W = 1000 mW )

 (sursa : http://www.ctmed.ru/medicine/asmu/patophis/cdi/cdi1.html)

Totusi trebuie  nu uitam de faptul ca pe linga  ultrasunete, ultrasonograful genereaza si o radiație electromagnetică.

Cu toate acestea, efectul nociv al acestor factori,  atunci cind se opereaza  cu ultrasunete de diagnostic nu a fost dovedit.

 

Procesul de cavitatie  în țesuturile expuse ultrasunetului de “diagnostic”

 

La ziua de azi, ultrasonografia reprezinta o metoda de diagnostic foarte raspindita. Totodata, din  considerente de  securitate, se tinde spre diminuarea intensitatii ultrasunetului, iar pentru a obtine o rezolutie (claritate) cit mai buna a imaginii este nevoie de  a utiliza unde scurte (de frecventa inalta) de ultrasunet.

 

Cu toate acestea, odată cu creșterea frecvenței crește si gradul de absorbție a ultrasunetului in tesuturile expuse. Iar pentru a vizualiza un organ intern este nevoie de un flux cu  ultrasunet destul de intensiv, care va fi capabil sa asigure primirea semnalului reflectat de tesuturile profunde.

Cautarea unui compromis a generat urmatoarele doua solutii:

1)  Utilizarea în diagnostic a unui flux continuu cu  ultrasunete cu frecventa relativ joasa (1…2 MHz) și o intensitate scăzută ( mai puțin de 0,05 W/cm2 ).

SAU

2) Utilizarea în diagnostic a unui flux cu ultrasunet pulsatoriu cu frecvență  ridicată ( 10 MHz ) de intesitate ce atinge  maxim  500 W/cm 2 si durata foarte scurta a  impulsurilor  ( 2 … 5 ms ). Frecventa de repetitie a impulsurilor  nu este mare,  (~1 kHz).

În ciuda faptului ca intensitatea impulsului este mare, in aceasta situatie, media intensitatii  in timp si spatiu nu va depasi nici a mia parte din W/cm2.

In aceste conditii, probabilitatea de formare a cavitatiei este  neglijabil de mica.

(sursa : http://medznate.ru/docs/index-11607.html)

Citeste mai mult:

Ecografia doppler si riscul de cavitatie in tesuturile vii

Testul de sarcina, cand se face ?